Macedonia: integrare, în loc de marginalizare

În comparaţie cu alte ţări, Macedonia stă mai bine în ceea ce priveşte integrarea romilor în societate. Etnia romă are un ministru în guvern, un parlamentar şi un primar la Šuto Orizari, unde trăieşte cea mai mare comunitate romă din Europa. În plus, etnici romi sunt consilieri ai autorităţilor locale sau conduc chiar diverse departamente din aparatul de stat. De mai mulţi ani, există un consens politic în Macedonia privind reprezentarea romilor la toate nivelurile administraţiei.

Mulţumit de aceste evoluţii se declară şi Nezdet Mustafa, din 2008 ministru fără portofoliu şi coordonator al Strategiei Naţionale a Decadei Europene de Integrare a Romilor (2005-2015). Programul vizează îmbunătăţirea situaţiei romilor în patru domenii: locuinţe, sănătate, educaţie şi şanse de angajare. "S-au făcut multe", constată Mustafa, dar rămân în acelaşi timp multe de făcut, "în special în combaterea sărăciei şi a şomajului."

Situaţie economică dificilă

Rata şomajului ajunge în Macedonia la 30%, în cazul romilor însă la aproape 90%. Mai puţin de un procent din angajaţii din Macedonia sunt de etnie romă. În schimb, peste 90% din cei care primesc ajutoare sociale sunt romi.

"Politicienii spun că au făcut multe pentru noi", spune Irfana Bekirova, 67 de ani, din Šuto Orizari. "Noi nu vedem însă progresele. Nu avem de lucru. Şi apoi vă miraţi când romii îşi caută în străinătate de muncă".

La un salariu mediu pe economie de 350 de euro pe lună, ajutorul social pentru o persoană se ridică la 37 de euro lunar. O familie cu minimum cinci membri nu primeşte mai mult de 90 de euro pe lună de la stat. Banii nu ajung nici măcar pentru subzistenţă iar după trei ani suma este chiar micşorată.

Şi vânzătoarea de legume Anika Ljatif, 61 de ani, luptă zilnic cu sărăcia – ea îşi pune la vânzare produsele în piaţa din Šuto Orizari. "Muncesc toată ziua ca să câştig 300 de dinari (aproximativ 5 euro), nu am altă soluţie. Ajutorul social nu îmi ajunge." Cei mai mulţi şomeri câştigă bani în plus vânzând fier vechi, plastic sau hârtie.

Potrivit ultimului recensământ din 2002, în Macedonia trăiesc 55.000 de romi, cam 2,6% din populaţie. ONG-urile sunt convinse însă că numărul acestora este mult mai mare, între 120.000 şi 150.000. Doar la Šuto Orizari, cartierul de romi din capitala Skopje, ar trăi în jur de 50.000 de etnici romi. Cifrele diferă pentru că, după declararea independenţei ţării, în 1991, numeroşi romi nu au fost incluşi în statisticile demografice şi nu au nicio cetăţenie. Mulţi romi nu au documente de identitate personală şi nici bani să îşi facă aceste acte. Iar dacă părinţii nu au documente de identitate, nu pot cere nici certificate de naştere sau alte acte pentru copiii lor.

Tatăl-Stat şi "Mama Esma"

Condiţiile de viaţă ale romilor sunt relativ similare în întreaga ţară - ei trăiesc în aşezări ca nişte ghetouri, care ar trebui să dispară odată cu integrarea acestora în societate. Šuto Orizari este o suburbie a capitalei Skopje, în care trăiesc cam 50.000 de romi. Nu există canalizare, aprovizionarea cu apă este dificilă pentru gospodăriile situate la înălţime iar locuinţele de la marginea cartierului nu prea au curent electric.

Aici locuieşte şi Esma Redžepova. Este cunoscută ca "regină a muzicii roma" şi este foarte implicată în această comunitate, inclusiv politic. În calitate de consilieră a autorităţilor comunale, ea consideră că lucrurile s-au schimbat mult în bine în ultimii ani.

"Sunt vicepreşedintă a Organizaţiei Mondiale a Romilor (IRU). Când au loc congresele, mi se spune ce norocoşi sunt romii din Macedonia. E adevărat. Doar aici romii sunt recunoscuţi ca etnie în Constituţie. Modelul nostru ar trebui preluat şi de alte ţări", crede Redžepova. În cartierul ei, este numită şi "Mama Esma", pentru că are grijă de 47 de copii adoptaţi. Între timp, are 123 de nepoţi şi trei strănepoţi. Cei mai mulţi sunt şcolarizaţi, câţiva sunt chiar absolvenţi de facultate.

Dar şi copiii romi care nu sunt crescuţi de Esma au şanse relativ bune de şcolarizare în Macedonia. Autorităţile şi ONG-urile sunt de acord că progresul cel mai mare înregistrat în integrarea romilor este tocmai facilitarea accesului la educaţie. Numărul romilor absolvenţi de facultate creşte mereu, ca şi cel al tinerilor romi care termină liceul. Reprezentativ pentru eforturile guvernamentale de integrare a romeilor în sistemul educaţional este proiectul "Includerea în educaţie preşcolară". De şapte ani, copiii romi din numeroase localităţi primesc manuale gratuite şi burse şcolare. Peste 1000 de copii sunt în prezent parte a acestui proiect.

Ajutorul extern este important

În ciuda acestor progrese, romii nu sunt scutiţi nici în Macedonia de discriminare în viaţa de zi cu zi. Numărul plângerilor creşte mereu, spune Duško Minovski, preşedinte al Comisiei Anti-Discriminare. Spectrul plângerilor este variat, de la interdicţii de intrare în bazine de înot pentru copii romi, până la manuale în care romii sunt numiţi "ţigani".

În acest sens, rămâne importantă munca ONG-urilor care se preocupă de integrarea socială a romilor. Ljatife Sikovska, preşedinte a ONG-ului "Ambrela", spune că "ajutorul din străinătate este esenţial." Uneori, banii din afara ţării se pierd în reţelele ierarhice de consilieri şi experţi, se plânge Sikovska, dar "lucrăm şi cu puţinul care mai ajunge la noi. Noi suntem cei care îi ajutăm direct pe oameni." Fără aceste ajutoare, susţine Sikovska, lucrurile ar fi mult mai dificile pentru organizaţiile care depind de finanţarea guvernamentală.