1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Germania: Cine poate lua măsuri contra efectelor caniculei?

1 iulie 2026

Ministrul federal al mediului afirmă că Berlinul nu poate face mai mult decât în prezent pentru combaterea efectelor caniculei. Opoziția acuză executivul central de inacțiune după valul de caniculă din ultimele zile.

https://p.dw.com/p/5GNMh
Imagine simbolică a căldurii. Oameni răcorindu-se la fântâni arteziene
Trecătorii se răcoresc la fântânile arteziene din Köln - 26 iunie 2026Imagine: Christoph Hardt/Panama Pictures/picture alliance

Temperaturi de peste 40 de grade, nopți tropicale, situații excepționale în spitale, aziluri și cămine de îngrijire care sunt puțin sau deloc climatizate.

Aceasta și pentru că în Germania nu există reguli naționale obligatorii de protecție împotriva căldurii, care să prevadă astfel de instalații în căminele de îngrijire. În plus, compania de căi ferate a avertizat lumea să evite călătoriile cu trenul, iar asfaltul drumurilor a crăpat în multe locuri.

Pe scurt, Germania nu este pregătită pentru schimbări climatice şi temperaturile de foc din ultima vreme, după cum au afirmat experții la începutul acestei săptămâni, pe fondul unor temperaturi ceva mai suportabile.

Avertismentele experților nu sunt însă noi. Expertul Serviciului Meteorologic German, Andreas Becker, a explicat la DLF (postul public de radio) că nivelul temperaturilor în Germania crește permanent și va continua să crească în următorii ani. În anii anteriori, o Mediterană pe atunci mai rece și soluri mai puțin încălzite au făcut ca lunile mai și iunie să fie încă relativ suportabile. Acest lucru nu mai este însă valabil, spune el.

Imaginea prezintă un muncitor în construcții care îndepărtează bitumul lichid de pe șinele de tramvai
Din cauza căldurii excesive, bitumul lichid provoacă deteriorarea șinelor de tramvai din LeipzigImagine: Heiko Rebsch/dpa/picture alliance

Ministrul mediului susține că Europa este cel mai puternic afectată de încălzirea globală

Precizarea privind solurile calde are o relevanță aparte. Potrivit Agenției Federale de Mediu, consumul de suprafață în Germania, deja dens betonată, s-a ridicat între 2021 și 2024 la circa 50 de hectare – pe zi. Cu alte cuvinte, în fiecare zi dispar în Republica Federală 70 de terenuri de fotbal de suprafețe naturale în favoarea zonelor de locuințe, transport și activități comerciale. Acest lucru este valabil mai ales în orașe, unde se construiesc locuințe noi.

Ce poate face, așadar, decidentul politic, pentru ca țara să fie în viitor mai bine pregătită pentru astfel de temperaturi extreme? Planuri climatice pentru orașe există deja, însă punerea lor în aplicare este îndelungată și costisitoare. Ministrul Mediului, Carsten Schneider (social-democrat), a precizat luni la ARD:

"Vedem că ne aflăm în mijlocul schimbărilor climatice provocate de om și că încălzirea planetei se manifestă în mod deosebit de puternic în Europa. Suntem continentul cel mai afectat. De aceea, problema reducerii gazelor cu efect de seră este una centrală".

Specialiști: Germania își va rata propriul obiectiv climatic

Germania și-a propus ca până în 2030 să reducă aproximativ 65 la sută din gazele cu efect de seră, comparativ cu anul de referință 1990. Până acum, acest obiectiv a fost atins în proporție de 48 la sută, însă mulți experți nu cred că guvernul își poate respecta ținta promisă până în 2030. Consiliul de experți pentru probleme climatice, care consiliază guvernul, avertizează că actualul program de protecție climatică nu este suficient.

Dimpotrivă, guvernul cancelarului federal Friedrich Merz a decis să permită din nou instalarea de sisteme de încălzire cu păcură și gaze. Profesoara berlineză de energie Tanja Kneiske, care se numără printre cei cinci membri ai consiliului climatic, afirmă că, "dacă permitem din nou mai multe sisteme de încălzire care emit CO2, atunci, pur fizic, probabilitatea este foarte mare să apară mai multe emisii nocive". 

Imaginea îl înfățișează pe un bărbat cu părul scurt și închis la culoare, îmbrăcat în cămașă și sacou: ministrul mediului Carsten Schneider stă în fața unui microfon cu logo-ul albastru-alb al Deutsche Welle
Ministrul mediului Carsten Schneider consideră că responsabilitatea finanțării adaptării la schimbările climatice revine în primul rând landurilor și autorităților localeImagine: Nicolas Tucat/AFP

Chiar și cu o politică climatică dinamică și îndrăzneață, consecințele efectului de seră în Germania se vor agrava mai întâi în următorii ani, deoarece ele sunt o consecință a emisiilor de CO2 din anii trecuți. Ministrul Schneider nu vede guvernul federal de la Berlin ca fiind responsabil de adaptarea la schimbările climatice: "Responsabilitatea revine landurilor și autorităților locale. Eu, de exemplu, nu pot pune deloc la dispoziție finanțare, pentru că îmi este interzis prin Constituție".

Social-democratul Schneider a promis însă să discute cu partenerul de coaliție conservator despre posibilitatea unei modificări a legii fundamentale, astfel încât guvernul să poată fi mai proactiv. Schneider a adăugat că, prin programul de 500 de miliarde de euro pentru infrastructură, aprobat după alegerile legislative de anul trecut, landurile și autoritățile locale au la dispoziție circa 100 de miliarde de euro pentru astfel de proiecte climatice.

Christian Schuchardt, director general al Asociației Germane a Orașelor, afirmă că orașele nu vor putea susține singure protecția împotriva căldurii în viitor: "Un plan comunal de acțiune împotriva căldurii rămâne un tigru de hârtie dacă nu putem pune în aplicare măsurile cuprinse în el din cauza lipsei banilor pentru orașe".

Greenpeace propune o taxă ecologică pentru miliardari

Nici organizația de mediu Greenpeace nu consideră suficient argumentul lui Schneider potrivit căruia autoritățile locale se pot folosi de fondul special. Expertul Greenpeace în probleme climatice, Martin Kaiser, a declarat pentru DW: "Tocmai pentru că multe autorități locale sunt supraîndatorate, fondul special singur nu este suficient pentru a desigila suprafețe de beton care se încălzesc rapid sau pentru a amenaja spații verzi care stochează apă, cu copaci care oferă umbră. Acestea sunt sarcini permanente ale serviciilor publice de bază, care nu pot fi finanțate doar din fonduri de investiții unice".

Greenpeace propune pentru finanțare o taxă ecologică pentru miliardari, pentru care însă probabil nu există majoritate în actuala coaliție.

Critica la adresa politicii guvernului vine din partea opoziției. Stânga radicală, "Die Linke", prin vocea președintei Ines Schwerdtner, spune că în orașe ar trebui investit mai mult în transportul public local, pentru ca autobuzele și trenurile să poată circula în siguranță și pe caniculă.

Imaginea prezintă un termometru amplasat în fața unei farmacii. Temperatura este de 40 de grade
Temperaturi de 40 de grade şi mai mult în luna iunie, aici, în Freiburg, în sud-vestul GermanieiImagine: Antonio Pisacreta/ROPI/picture alliance

Liderul Verzilor, Felix Banaszak, a sugerat să fie sprijinite fără birocrație mai ales instituțiile sensibile, precum azilurile și căminele de îngrijire. Banaszak a comentat și absența unei poziții din partea guvernului în zilele de caniculă: "Ai senzația că Friedrich Merz și guvernul său au convenit asupra unui cartel al tăcerii și au sperat pur și simplu să nu fie nevoiți să spună nimic despre această situație până când va ploua din nou", a spus el în fața jurnaliștilor.

O poziționare previzibilă a avut și AfD, potrivit căreia "nebunia climatică duce la mai multe decese provocate de căldură prin greșeli ideologice de construcție, precum renunțarea la instalațiile de aer condiționat".

Protecția climei nu mai este neapărat un subiect important

În rândul populației germane, protecția climei nu mai pare să se bucure de importanța din anii anteriori. În sondajul "Deutschlandtrend", publicat la începutul lunii iunie de institutul de sondare a opiniei publice "infratest-Dimap", doar circa 10 la sută dintre respondenți au spus că pentru ei protecția mediului și schimbările climatice reprezintă cea mai importantă sau a doua cea mai importantă temă.

În schimb, alte subiecte, precum stagnarea economică și imigrația domină preocupările populației. Acest sondaj a fost însă realizat cu mai multe săptămâni înaintea actualei perioade de caniculă.