1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Anticorupție: de la bilanțuri triumfaliste la realitate

27 februarie 2024

Dacă în 2015, când Direcția Anticorupție era condusă de actualul procuror-șef al Parchetului European Laura Codruța Kövesi, peste 60% dintre români aveau încredere în DNA, în 2022 nivelul încrederii a ajuns la 21%.

https://p.dw.com/p/4cvlN
DNA, anticorupţie, Bucureşti
Imagine: Daniel Mihailescu/AFP/Getty Images

La prezentarea bilanțului activității DNA pentru 2023, procurorul-șef Marius Voineag a susținut că în timpul mandatului său procurorii au „redescoperit curajul“ de a investiga cazuri de mare corupție. În traducere, procurorii anticorupție au avut la un moment dat acest curaj, l-au pierdut pe parcurs, pentru ca odată cu instalarea sa la conducerea DNA să-l „redescopere“.

De ce e nevoie de curaj pentru ca un procuror să-și facă datoria și să instrumenteze dosare ale elitei corupției? Numai dacă procurorul-șef al DNA nu s-a referit cumva, fără să o spună explicit, la jocurile de interese și la blocarea unor dosare în cadrul instituției pe care o conduce. În cazul acesta, da, un procuror trebuie să aibă curajul să își înfrunte superiorul și să-și ducă treaba la bun sfârșit.

Anul trecut, la câteva luni după ce a preluat mandatul, Marius Voineag a declarat că în ultima perioadă DNA „s-a abătut de la combaterea corupției la nivel înalt“ și că Direcția Anticorupție trebuie să-și asume „măcar un dosar de calibru, per procuror, pe care noi trebuie să-l avem anual“ (Pro TV, octombrie 2023). Cea de-a doua formulare e nefericită, dacă nu absurdă, pentru că nu poți tu, ca șef al DNA, să stabilești o normă anuală de dosare de mare corupție pentru procurori.

Marius Voineag a vorbit despre interesul pe care îl manifestă societatea pentru activitatea DNA, asta și pentru faptul că „din păcate, costurile corupției rămân inacceptabil de mari pentru societatea românească“. E fără dubiu că românii vor să știe cât de eficientă e activitatea instituției, iar asta se reflectă în gradul de încredere în DNA.

Probușirea drastică a încrederii românilor în Direcția Anticorupție

Dacă în 2015, când Direcția Anticorupție era condusă de actualul procuror-șef al Parchetului European Laura Codruța Kövesi, peste 60% dintre români aveau încredere în DNA, în 2022 nivelul încrederii a ajuns la 21%. În mandatele lui Kövesi au fost condamnați definitiv fostul premier Adrian Năstase, stăpânul Antenelor Dan Voiculescu, foști miniștri, zeci de parlamentari, sute de primari și șefi de consilii județene. Doar între 2013 și 2016, peste 4.000 de infractori au fost condamnați definitiv pe baza dosarelor întocmite de procurorii DNA. Ce s-a întâmplat după plecarea lui Kövesi din fruntea Direcției Anticorupție? Printre alte cauze, cea mai relevantă privește concubinajul dintre politică și Justiție, aranjamentele prin care șefii parchetelor sunt numiți de președintele Iohannis în interesul său și al PNL, partidul pe care practic îl conduce de la Palatul Cotroceni. Politizarea DNA a făcut ca de-a lungul anilor o serie de procurori onești care lucrau la dosare de mare corupție să fie timorați de superiorii lor care au ținut și țin în continuarie instituția sub cheie.

DNA trebuie să treacă printr-o reformă radicală

Prezent la bilanțul activității Direcției Naționale Anticorupție pentru 2023, ministrul de Interne Cătălin Predoiu a punctat două probleme importante. Prima dintre ele privește „oligarhia administrativ-financiară“, cum a numit-o ministrul Predoiu, care generează evaziune fiscală, favorizată de „acte de corupţie administrativă, în special în zona vamală, zona fiscului în general, oriunde se manipulează bani şi valori financiare“. Potrivit Consiliului Fiscal, evaziunea fiscală în România e instituționalizată, ceea ce impune o reformă radicală a ANAF. Cu o valoare de 10% din PIB, adică 160 de miliarde de lei, România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană.

A doua problemă pe care a punctat-o ministrul de Interne Cătălin Predoiu ține de nevoia de modernizare a instituției. Autoritățile ar trebui să evalueze dacă „modul de organizare, arhitectura, întinderea în teritoriu, structurarea unităţilor teritoriale ale DNA mai corespund provocărilor prezente sau dacă nu cumva sunt rămase oarecum în urmă, ele fiind gândite în urmă cu 20 şi mai bine de ani“, a afirmat ministrul de Interne la bilanțul DNA.

Într-adevăr, politicile DNA nu mai sunt credibile, instituția a devenit stat în stat ca și Curtea Constituțională, în timp ce anticorupția râmâne un subiect central al campaniilor electorale. E de presupus că anul acesta cu patru rânduri de alegeri vor fi scoase de la naftalină dosare de mare corupție, care vor influența substanțial scorurile partidelor.

Nu există bilanț al activității unei instituții publice din România care să nu fie trimfalist. Eventual, la încheierea expozeului susținut de șeful instituției, auzim cimilituri de genul „ne propunem să facem și mai mult“, „provocările fiind tot mai mari, ne angajăm să ...“. Românii s-au săturat să audă astfel de abordări triumfaliste, în timp ce văd că cele mai importante instituții ale statului funcționează după rețetele de acum trei decenii și jumătate.

George Arun
George Arun Din 1990 până în prezent a lucrat în presa scrisă și audio. Din 1999 este colaborator DW.