Lumini şi umbre

Fie pentru că se apropie sărbătoarea Crăciunului, fie pentru că oamenii s-au cam săturat să tot citească şi afle noutăţi deloc îmbucurătoare despre criza euro, despre conflictul israeliano-palestinian, despre situaţia din Egipt, despre războiul din Siria, fie pentru că totuşi, în aceste zile cu lumină puţină există şi motive de calm şi mici satisfacţii de natură imaterială, ziarele consemnează, între altele, împlinirea a 100 de ani de la descoperirea frumoasei Nofretete, la 6 decembrie 1912, la Tell el Amarna. A o descrie nu ajută la nimic, trebuie văzută – ar fi exclamat arheologul german Ludwig Borchardt la vederea superbului chip al reginei egiptene, află cititorul din paginile cotidianului SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, unde reputatul istoric al antichităţii Jan Assmann, egiptolog de talie internaţională, descrie împrejurările fabuloasei descoperiri. In 1924, la Berlin, Nofretete şi-a făcut ieşirea în lume. De notat că azi, bustul frumoasei din vechime, care a trăit cu aproape 1400 de ani înaintea lui Hristos, face obiectul unor controverse despre care şi ediţia din această săptămînă a revistei DER SPIEGEL scrie pe larg: Cui îi aparţine Nofretete?

Cui îi aparţine Peter Handke, născut tot pe 6 decembrie, cu 70 de ani în urmă, într-o localitate din ţinutul Kärnten din Austria - s-ar putea întreba cei care ştiu că mama scriitorului de limbă germană, traducător din greaca veche, franceză şi engleză, a fost slovenă, că tatăl a fost german şi că azi, autorul trăieşte în Franţa, într-o mică localitate de lîngă Paris? Răspunsul nu poate fi decît următorul: Peter Handke aparţine literaturii universale şi, fireşte, Europei. După evocările din ultimele zile în presa germană, azi NEUE ZÜRCHER ZEITUNG publică un portret al lui Peter Handke sub titlul A trăi prin scris, însoţit de o analiză a operei şi a crezului literar al artistului.

Nu crede dar măcar speră Olli Rehn, comisarul monetar al UE, că nenorocita criză euro a depăşit faza primejdioasă. Politicile de austeritate din zona monetară ar fi diminuat deficitele bugetare scrie FINANCIAL TIMES DEUTSCHLAND, din care motiv Olli Rehn întrevede şi o cotitură a cursului politic, dinspre măsurile anticriză spre reformele structurale şi sporirea competitivităţii statelor.

Impresia Comisiei UE îşi află un ecou şi în ediţia electronică a revistei DER SPIEGEL. Hebdomadarul precizează însă că datele economice continuă să alimenteze îngrijorări.

De pildă în Spania, unde EL PAIS se teme că instituirea unei uniuni bancare europene, probabil abia după 2013, nu are voie să se producă în pripă. Ziarul nu vede deloc cu ochi buni intenţia Germaniei de a plasa sub protecţia uniunii bancare doar marile institute financiare. Fiincă potrivit zicalei „buturuga mică răstoarnă carul mare” şi micile bănci ar putea zgudui, prăbuşindu-se, din temelii, pieţele financiare.

O primejdia pentru temeliile democraţie o constituie oricum partidele extremiste. În Germania s-au reactivat dezbaterile în jurul scoaterii înafara legii a formaţiunii NPD. Subiectul este copios comentat de ziarele germane după conferinţa miniştrilor de interne din parlamentele de land şi după încheierea Congresului UCD cu fulminantul scor al realegerii, aproape în unanimitate, a Angelei Merkel în fruntea marelui partid popular. Deocamdată, pînă la o decizie a Tribunalului Constituţional din Karlsruhe asupra constituţionalităţii partidului NPD va trebui să trăim mai departe cu detestata formaţiune extremistă de dreapta, anunţă DIE WELT, insistînd însă şi asupra datoriilor ce-i revin societăţii civile în combaterea ideologiei brune şi politicii în eradicarea cauzelor care ar putea-o alimenta.

Tot DIE WELT publică, pe fundalul întîlnirii dintre premierul israelian Benjamin Netanjahu cu Angela Merkel şi reprezentanţi ai guvernului german, la Berlin, pe data de 6 decembrie, un amplu interviu, oferit în exclusivitate de şeful executivului de la Ierusalim. Netanjahu este supărat că în loc să spună nu, Germania doar s-a abţinut cînd în Adunarea Generală ONU a fost supusă la vot acordarea statutului de nemembru observator, autorităţii palestiniene reprezentată de preşedintele Abbas. Netanjahu mai este supărat şi fiindcă unele părţi ale bătrînului continent nu ar vedea decît ceea ce este rău în Israel. Şi tot Neranjau mai afirmă în amplul interviu că palestinienii doresc un stat fără a dori şi pacea. După încheierea convorbirilor germano-israeliene de la Berlin, este de aşteptat ca analiştii să aprofundeze situaţia de moment precum şi şansele oferite de consultările bilaterale.