Lumea în pragul abisului? Raportul Conferinţei de Securitate de la München | Global | DW | 08.02.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Global

Lumea în pragul abisului? Raportul Conferinţei de Securitate de la München

Ordinea internaţională se erodează, pericolul unor conflicte serioase se acutizează. Raportul Conferinţei de Securitate de la München descrie fără menajamente situaţia mondială actuală. Şi dă tonul dezbaterilor care vin.

Experţii în chestiuni de securitate sunt rareori optimişti, la fel ca şi rapoartele lor. Este o afirmaţie valabilă şi pentru noul raport al Conferinţei de Securitate de la München. Titlul documentului este "Pe marginea prăpastiei - şi înapoi?" şi trimite la o nouă nesiguranţă care se coace. Lumea s-a apropiat anul trecut periculos de mult de conflicte înarmate grele, scrie şeful Conferinţei de Securitate de la München, Wolfgang Ischinger - "mult prea mult". Ischinger trimite la schimbul de ameninţări dintre SUA şi Coreea de Nord, la rivalitatea exacerbată dintre Arabia Saudită şi Iran, la tensiunile rămase ridicate între NATO şi Rusia în Europa.

Deutschland Wolfgang Ischinger (picture-alliance/dpa/A. Gebert)

Wolfgang Ischinger a prezentat miercuri la Berlin raportul preliminar al Conferinţei de Securitate de la München

Retragerea SUA

Cum s-a întâmplat în ultimii trei ani, raportul pregăteşte terenul pentru dezbaterile conferinţei care începe la sfârşitul săptămânii viitoare la München. Şi, într-un fel, raportul pare să fie o continuare a celor din anii trecuţi. În februarie 2017, autorii documentului care preceda Conferinţa de Securitate de la München avertizau că SUA, sub pe atunci proaspăt învestitul preşedinte Donald Trump, ar putea să renunţe la rolul de garant al securităţii internaţionale şi să adopte o politică externă unilaterală sau chiar naţionalistă. Raportul de securitate din acest an constată exact acest lucru: SUA se retrag din poziţia lor dominantă. Washingtonul nu mai pare prea interesat de construirea şi sprijinirea unor instituţii regionale sau globale, instituţii care să stabilească regulile-cadru ale relaţiilor internaţionale. SUA ar fi renunţat la politica bazată pe valori comune. Pentru America ar conta acum interesele comune doar în anumite aspecte. Interesul american pentru diplomaţie s-a redus: bugetul Departamentului de Stat a fost drastic micşorat, în timp ce fondurile pentru înarmare au fost sporite. Raportul de securitate din capitala Bavariei îl citează pe expertul american în politică externă G. John Ikenberry: "Cea mai puternică naţiune a lumii a început să saboteze ordinea mondială pe care singură a creat-o".

Europenii pe cont propriu?

Pentru europeni, noile evoluţii înseamnă, printre altele, că trebuie să se preocupe mai activ decât până acum de propria siguranţă. Raportul aminteşte de o remarcă a cancelarei Angela Merkel în mai 2017, după vizita în Germania a preşedintelui american Trump: "Vremurile în care ne puteam baza total pe alţii au trecut". Acum, a continuat cancelara germană, europenii trebuie "să-şi ia cu adevărat soarta în propriile mâini".

G20 Gipfel in Hamburg | Trump & Merkel (picture-alliance/dpa/M. Kappeler)

Angela Merkel şi Donald Trump în mai 2017 la Hamburg

Ceea ce presupune şi investiţii mai mari în tehnica militară. Dacă toate ţările din UE plus Norvegia vor respecta angajamentul de a spori cheltuielile de apărare la 2% din PIB, atunci sumele investite în acest domeniu ar creşte până în 2024 cu 50%, ajungând la un total de 386 de miliarde de dolari. Capacitatea de apărare a UE va deveni însă mai eficientă doar dacă armatele ţărilor membre vor fi mai bine conectate. Autorii raportului cred că este nevoie ca Uniunea să recupereze deficite de interconectare şi digitalizare în domeniul apărării, deficite a căror înlăturare ar depăşi însă fondurile existente. Necesară ar fi şi coordonarea industriei de armament europene, care nu funcţionează prea armonios în prezent.

Documentul nu uită de angajamentul recent asumat de 25 de state membre ale UE de a-şi coordona mai bine politicile de securitate şi apărare, în cadrul programului PESCO (Permanent Structured Cooperation). Franţa şi Germania, de exemplu, doresc să construiască împreună un avion de luptă de ultimă generaţie. Iar preşedintele francez Emmanuel Macron militează hotărât pentru crearea unei armate europene. 

Infografik Militär NATO Kanada Türkei USA Russland DEU

Forţa militară a NATO şi a Rusiei

Modificări climatice, conflicte, migraţie

Raportul de securitate continuă documentele similare din anii trecuţi şi în alte privinţe. Teme precum clima şi migraţia erau deja de anul trecut foarte importante. Raportul regretă ieşirea SUA din Tratatul climatic de la Paris şi eliminarea modificărilor climatice din strategia naţională privind riscurile majore cu care se confruntă America. Documentul aminteşte că în anii 2017, 2015 şi 2016 s-au înregistrat printre cele mai ridicate temperaturi de la începerea măsurării acestora iar dezastre ca furtuni catastrofale, secete şi inundaţii nu au lipsit. Raportul trimite la legătura dintre modificările climatice şi conflicte, cele din urmă fiind exacerbate de cele dintâi. "Escaladarea unor conflicte armate de lungă durată a fost una din cauzele principale pentru fenomene ca migraţia şi foametea", constată raportul.

Autor: Matthias von Hein/os