Lockdown şi schimbare de curs în Marea Britanie | Europa | DW | 06.11.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

COVID-19

Lockdown şi schimbare de curs în Marea Britanie

Şi britanicii reintră în lockdown. Din cauza numărului de noi infectări cu coronavirus, premierul britanic Boris Johnson nu a avut, spune el, de ales. Critici se fac auzite şi în propriul partid.

Premierul britanic, Boris Johnson

Premierul britanic, Boris Johnson, anunţând, pe 31 octombrie, noile restricţii

La votul desfăşurat în Camera Comunelor, camera inferioară a legislativului londonez, 34 dintre colegii de partid ai premierului Johnson s-au pronunţat împotriva demersului său. Nemulţumirea în rândul conservatorilor britanici a fost iscată de anunţul făcut la finele săptămânii trecute de premierul Boris Johnson privind intrarea într-un al doilea lockdown. Şeful guvernului de la Londra îşi vede confirmată decizia prin datele statistice din ultima vreme. În prezent se înregistrează zilnic în jur de 25.000 de noi infectări cu SARS-CoV-2, aproape 500 de decese, iar aproximativ 10.000 de pacienţi suferind de COVID-19 trebuie trataţi în clinici. Cifrele sunt de cinci ori mai mari decât la începutul lunii octombrie, motiv pentru care NHS, sistemul naţional de sănătate, este alarmat şi se teme de o supraaglomerare a spitalelor.  

Britanicii tebuie din nou să rămână acasă şi să lucreze, pe cât se poate, de acolo, contactele sociale sunt interzise iar magazinele, restaurantele, puburile, cinematografele şi cluburile sportive se închid. Miercuri frizerii îşi vor tunde clienţii până în ultima clipă, în puburi se va servi bere până în ultimul moment iar magazinele sunt luate cu asalt pentru cumpărături timpurii de Crăciun. 

Johnson îşi schimbă strategia

În octombrie, premierul britanic excludea încă intrarea într-un nou lockdown – pentru a nu afecta şi mai mult economia. Printr-un sistem de măsuri regionale, în etape, Johnson mai credea că răspândirea coronavirusului poate fi ţinută în frâu. Planul său nu a funcţionat se pare. Acum s-a văzut nevoit să apeleze, în Camera Comunelor, la înţelegere faţă de schimbarea strategiei: “Mă doare să solicit aceste restricţii privind viaţa privată, libertăţile şi economia, dar nu mă îndoiesc că este cea mai bună şi sigură cale pentru ţara noastră, pentru cetăţeni şi economia naţională”. Cu aceste cuvinte, premieul s-a străduit să-i convingă pe scepticii din propria formaţiune politică.

Pe influentul backbencher Graham Brady nu a reuşit să-l convingă: “Votez împotrivă, mai convins decât niciodată în ultimii 23 de ani (de deputat)”. Brady se teme că noile restricţii dure vor avea consecinţe catastrofale pentru economia britanică şi pentru sănătatea sufletească a britanicilor. Alţi colegi de partid au criticat criteriile stabilite pentru lockdown, au atras atenţia că măsurile ar putea slăbi încrederea oamenilor în guvern sau au amintit de temerile electoratului.  

Fosta şefă a guvernului Regatului Unit, Theresa May, care pe timpul mandatului ei a tot simţit lipsa unui sprijin din partea lui Johnson pe tema Brexit, gustă situaţia. Economia şi viaţa din Marea Britanie, spune ea, ar putea suferi “daune ireparabile”, dacă, în pofida asigurărilor lui Johnson, se va mai tot reveni la lockdown. Aşa şi-a justificat May abţinerea de la vot. Nu doar ea, ci mai mulţi conservatori se tem că premierul în funcţie nu-şi va ţine promisiunea de a anula restricţiile în vigoare pe 2 decembrie.

Opoziţia s-a pronunţat, ce-i drept, pentru lockdown, dar şeful laburiştilor Keir Stamer i-a reproşat lui Boris Johnson că intervine târziu: “Dacă nu acţionăm la timp, costurile vor fi şi mai ridicate”. Guvernul britanic a reacţionat şi în al doilea val al pandemiei mai târziu decât ţările vecine anunţând măsurile restrictive.

Şi ministrul Finanţelor schimbă macazul

Ministrul Finanţelor, Rishi Sunak, a anunţat joi că va prelungi programul substantial de salvare, în valoare de 200 de miliarde de lire, destinat economiei britanice până în primăvară. În camera inferioară a legislativului britanic s-au înmulţit vocile deputaţilor din nordul regatului care solicită mai mult ajutor pentru regiunile lor, neglijate în favoarea sudului mai bogat. E nevoie, au arătat ei, de mai mult sprijin pentru micii întreprinzători din Ţara Galilor sau Edinburgh. Măsurile decise la nivel regional în ultimele luni deveniseră neclare până şi pentru autorităţi.  

"E limpede că urmările economice vor dura mai mult pentru întreprinderi decât perioada lockdownului“, a recunoscut Rishi Sunak. Spre deosebire de primul val de pandemie, când ajutorul guvernului s-a întins doar pe durata lockdownului, de această data, prin amplul pachet de salvare, se oferă siguranţă întreprinzătorilor şi angajaţilor până la sfârşitul lunii martie. Şi sub acest aspect, cabinetul britanic şi-a schimbat politica şi adoptă un curs similar celui decis de multă vreme de guvernele din Berlin sau Paris.

Dar această generozitate s-a născut din nevoie. Cercetătorii au domolit speranţele într-o revigorare rapidă a economiei şi se aşteaptă la un nou regres de proporţii. Nici cifrele care indică evoluţia de pe piaţa muncii nu sunt defel dătătoare de speranţă. Zilnic se înregistrează noi pierderi de locuri de muncă. Recent, lanţul de supermarketuri Sainsbury a anunţat reducerea a 3.500 de locuri de muncă. Mulţi întreprinzători avertizează faţă de un val de falimente, pierderea a numeroase joburi şi amplificarea masivă a datoriilor de stat. Datoria publică a atins 85 de procente. Bank of England a mai pus, joi, din nou bani în circulaţie şi a cumpărat obligaţiuni de stat în valoare de 150 de miliarde de lire.

Un No-Deal Brexit tot mai probabil?

Cea mai recentă rundă de dezbateri pe tema Brexit s-a sfârşit din nou fără rezultat. Negociatorul şef al UE, Michel Barnier a atras atenţia asupra serioaselor diferenţe de opinie între ambele părţi. "UE este pregătită pentru toate scenariile", a spus Barnier. Aşadar e în continuare posibil să se ajungă la un Brexit fără acord. Potrivit experţilor, în contextul extinderii pachetului de salvare până în primăvară, probabilitatea este chiar mai mare. Ajutoarele financiare substanţiale ar putea atenua, într-o primă fază, o parte din consecinţele economice ale unui Brexit dur. 

Oficial, convorbirile continuă duminică, la Londra, dar diplomaţii de la Bruxelles cred că guvernul londonez vrea să profite de presiunea timpului pentru a obţine concesii mai mari din partea UE. Termenul oficial până la care ar trebui să se ajungă la o înţelegere e 16 noiembrie. Diplomaţii europeni nu exclud, totuşi, continuarea discuţiilor şi după această dată. În fond, nu vor să fie ei primii care părăsesc masa de negocieri. Răbdarea ambelor părţi va fi pusă, cu siguranţă, la mare încercare.