Litigiul Italia-Sea Watch 3: Ce este de știut | Europa | DW | 01.07.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Litigiul Italia-Sea Watch 3: Ce este de știut

Litigiul dintre Sea Watch 3 și guvernul italian se încheie cu arestarea Carolei Rackete, care se confruntă acum cu urmărirea penală. Uneori dreptul maritim internațional și legile naționale nu se potrivesc.

O parte dintre migranții aduși de Sea Watch 3 pe insula Lampedusa

O parte dintre migranții aduși de Sea Watch 3 pe insula Lampedusa

Ce legi italiene a încălcat Sea Watch 3?

Carola Rakete, căpitanul vasului ONG de căutare și salvare Sea Watch 3, a fost arestată sâmbătă de autoritățile italiene pentru "rezistență în fața unei nave de război", după ce a lovit o barcă cu motor a pazei de coastă în portul mediteranean Lampedusa. Deși nimeni nu a fost rănit, ministrul italian de Interne, Matteo Salvini, a descris incidentul drept "un act de război".

În cazul unei condamnări, Rakete riscă 10 ani de închisoare. Ea ar putea însă scăpa cu o amendă de până la 50.000 de euro, introdusă recent de autoritățile italiene, pentru aducerea de migranți în porturile naționale fără permisiune. Procurorii sicilieni au deschis, de asemenea, o investigație împotriva lui Rakete pentru sprijinirea traficului de ființe umane.

Ce legi maritime internaționale a aplicat Sea Watch 3?

Organizația neguvernamentală germană Sea Watch spune că germana de 31 de ani a respectat dreptul maritim internațional atunci când a salvat și adus oamenii într-un port sigur. "Există cu siguranță diferite domenii de reglementare care nu se împacă între ele", crede Nele Matz-Lück, profesor de drept internațional și maritim la Universitatea din Kiel.

"Pe de o parte există nivelul dreptului maritim internațional, care spune că un căpitan trebuie să salveze oameni și să-i ducă într-un loc sigur, dar nu există nicio obligație pentru statele de coastă să fie un astfel de loc sigur", spune expertul.

Din acest motiv, Salvini și garda de coastă italiană s-au încadrat în limitele dreptului care le revine de a refuza intrarea navei în port și de a folosi forța pentru a încerca să blocheze portul. Dar, mai spune profesorul, cu certitudine nu se poate vorbi despre un "act de război".

Interpretarea incidentului între cele două vase revine justiției italiene. Într-o declarație făcută duminică, organizația Sea Watch susține că "Rakete a executat toate manevrele foarte lent, într-o manieră non-conflictuală, astfel încât să ofere pazei de coastă italiene suficient timp pentru a se părăsi spațiul în care se afla. Cele două vase s-au atins ușor".

Există, de asemenea, multiple interpretări în ceea ce privește situația la bord. Deși de obicei vasele sunt obligate să urmeze instrucțiunile portului, în cazul în care căpitanul apreciază că se confruntă cu o situație de urgență la bord, el are dreptul să forțeze intrarea în port.

Ar putea fi Rakete condamnată pentru trafic de persoane?

Constantin Hruschka, cercetător la Institutul Max Planck pentru Drept Social și Politici Sociale din München, afirmă că aceasta "este o chestiune de interpretare".

În conformitate cu dreptul internațional, traficul de persoane "poate fi anchetat numai atunci când există motivația profitului", a spus Hruschka. Dar această dispoziție nu există în dreptul italian.

"Aceasta este marea întrebare acum: poate o țară să spună că cineva care ajută o altă persoană poate fi judecată?", se întreabă Hruschka. "Legile UE spun că imigrația ilegală trebuie combătută, iar Salvini spune că este mult mai eficient să fie condamnată orice persoană, fără a se face excepții. Există deci spațiu pentru interpretări multiple, de aceea cazul și este atât de fierbinte", spune cercetătorul.

De ce nu au putut să fie refugiații duși înapoi în Libia?

Partidul anti-imigrație Alternativa pentru Germania (AFD) a sugerat că Rakete ar fi putut duce oamenii înapoi în Libia, de unde au plecat cu barca. (Lampedusa este mai aproape de Africa de Nord decât Italia continentală).

"În primul rând, nu există obligația de a duce pe cineva în cel mai apropiat port", spune Matz-Lück. Această regulă asigură faptul că navele comerciale, de exemplu, pot continua pe ruta propusă dacă salvează oameni de pe vase aflate în derivă. "Trebuie totuși să fie un loc sigur", a adăugat Matz-Lück. "În mod evident, Libia nu s-a calificat. Un loc sigur nu înseamnă doar uscat, înseamnă un loc în care oamenilor li se respectă nevoile de bază".

De ce nu au putut migranții să fie aduși într-un alt port european?

În timpul disputei de 16 zile între Sea Watch 3 și autoritățile italiene, mulți au susținut că Rakete ar fi trebuit să ducă nava într-o altă țară europeană. La urma urmei, după cum a spus vineri ministrul italian de Externe, Enzo Moavero Milanesi, cinci țări din UE - Franța, Germania, Finlanda, Luxemburg și Portugalia - s-au oferit să-i ia pe cei 40 de migranți.

Dar, potrivit lui Matz-Lück, legea maritimă oferă căpitanului, în astfel de circumstanțe, o mulțime de spațiu interpretativ. "Dacă spune că situația de la bord, aprovizionarea cu apă sau carburant nu permit o atare deplasare, atunci depinde de căpitan să hotărască dacă pleacă sau nu. Nu există reglementări legale clare cu privire la ce trebuie făcut în astfel de situații".

De ce nu pot fi distribuiți migranții în întreaga Europă?

Uniunea Europeană nu are niciun mecanism prin care să distribuie corect și în siguranță refugiați salvați din Mediterana, ceea ce înseamnă că există șanse mari să apară provocări și crize precum cea de acum.

Cu alte cuvinte, de fiecare dată când o navă sosește în Europa, întrebarea este: cine îi preia? Italia și Malta au declarat că nu vor permite intrarea migranților pe teritoriul lor dacă nicio țară nu este de acord să îi preia. "De ce spun italienii asta? Pentru că dacă migranții ajung în porturile lor și depun cerere de azil încercând să obțină protecție, responsabilitatea cade în sarcina statului italian", spune Hruschka. Acest lucru este prevăzut de sistemul Dublin.