Liderii sudesteuropeni şi tăiatul frunzei

Declaraţia scoate în evidenţă voinţa statelor membre de a colabora şi de a se integra în structurile euroatlantice. Premierul ţării gază, Serghei Stanişev şi-a exprimat speranţa că organizaţia regională va da în curînd lumină verde unui proiect concret. Or, tocmai lipsa acestora reprezintă cea mai serioasă carenţă a SEECP.

Dacă n-ar fi costat organizarea lui, summitul de la Pomorie ar fi putut ignorat. Fiindcă, vorbind cinstit, n-a adus nimic. Nimic concret, în orice caz. Ceea ce nu i-a surprins pe observatori.

Mai nimeni nu s-a aşteptat de pildă ca Macedonia şi Grecia să-şi aplaneze brusc divergenţele privind denumirea fostei republici iugoslave.

Şi mai puţini au sperat că ţările din Balcani să cadă brusc de acord asupra unei poziţii comune privind independenţa kosovară.

Până şi în domeniul economic reuniunea la vârf a sudesteuropenilor fusese condamnată, din capul locului, la insignifianţă. Fiindcă marile proiecte infrastructurale sau energetice, precum conductele Nabuco şi South Stream sunt fie aprig controversate fie se transpun sub conducerea UE.

Procesul de Cooperare sudesteuropean a înlocuit, fostul pact de stabilitate pentru Europa de sudest. Nomen est omen. In ciuda numelui ei alambicat, prima organizaţie, creată în 1999, a dat roadele scontate. Fiindcă a promovat realmente cooperarea în Balcani.

Secretul acestui succes e simplu. UE s-a ocupat să promoveze colaborarea şi a investit mulţi bani în ea. In plus, pactul de stabilitate a lucrat permanent.

Cu totul alta e situaţia acum. In absenţa banilor occidentali, a unor comisii de lucru permanente şi a supravegherii vest-europene, SEECP se urneşte greu din loc. Sau mai precis deloc. Summitul a prilejuit conversaţii mai mult sau mai puţin interesante ale liderilor regionali. Care se uită în continuare, plini de speranţă, la Europa, uitînd să se privească în ochi, unii pe alţii.

Dar faptul că în localitatea de pe litoralul bulgăresc au reuşit să se adune mai toţi liderii regionali, tot e ceva, ceva, chiar dacă delegaţia sîrbă a părăsit şedinţa de miercuri, în semn de protest faţă de alocuţiunea ministrului de externe kosovar. E totuşi, pentru prima dată că reprezentanţii oficiali ai sîrbilor şi kosovarilor şed împreună la aceiaşi masă, în cadrul unei conferinţe de cooperare regională.

Pe scurt, întrunirea nu s-a soldat cu rezultate concrete, dar ca prim prilej de luare de contact s-ar putea învesti în acest summit măcar un dram de speranţă.