Liberticidul corona si noile sale nopti ale mintii | România | DW | 18.05.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Opinie

Liberticidul corona si noile sale nopti ale mintii

Intrucat nu afecteaza doar plamanii, ci si psihicul si sfera politica, virusul din Wuhan e si liberticid. Produce nopti ale mintii, atacand-o pe a dregatorilor si democratia, oriunde libertatea e ca-n Romania, instabila.

Afecteaza corona, pe langa plamani, simtul mirosului si varii organe, si capetele (provocand, intre altele, teribile cosmaruri, cum au marturisit multi bolnavi), precum si, prin masurile menite sa combata virusul, democratia? 

Unele democratii par sa se resimta grav, date fiind raspandirea si amploarea protestelor si ale teoriilor conspiratiei care insotesc si, chipurile, explica pandemia si masurile adoptate spre a o contracara. Teorii care, spre deliciul frustratilor si a tiraniilor rusa, chineza si, mai nou, maghiara, pun nu arareori sub semnul intrebarii utilitatea sistemelor politice bazate pe vot liber, egalitatea cetatenilor in fata legii si suveranitatea reala a popoarelor.

Or, realitatea e necrutatoare. Se impune pana la urma, ca vrem sau ca nu vrem, triumfand asupra ideologicului pat al lui Procust. Dupa un timp, uneori mai scurt, ca in cazul nazismului, sau mai lung, precum in aparent indestructibilul comunism, toate fumurile si fantasmagoriile se risipesc, minciunile sunt demascate, machiajele distruse si faptele devoalate. Odata naruite doctrinele, regimurile totalitare isi arata pana la urma, in corpore, hidoasele fete. 

Dar lung si plin de capcane si de catastrofe e drumul pana la acest deznodamant. Aluneca sistematic in cursele lui unele democratii. Dar care? In mare pericol sunt mai putin cele vechi si incercate. Democratiile anglo-saxone au dovedit in repetate randuri ca rezista fara probleme si celor mai infricosatoare vicisitudini ale istoriei. Altfel stau lucrurile cu natiunile obisnuite sa fie perpetuu calcate in picioare. La orice vant mai aspru, statele de drept edificate conjunctural, mai degraba decat prin revolutii cu efecte eliberatoare durabile, se vad puse in cap de noi tirani. 

Nu e nevoie, in context, de o criza de amploarea celei declansate de Corona. Turcia si-a ingropat de mult statul de drept sub maldare de islamism furibund si de conspirationisme inflorind dupa un puci real, sau mimat. Ungaria isi aresteaza, mai nou disidentii. Care dispar pe capete, in ultima vreme, in tari comuniste pure si dure precum China. Sau cad de la ferestre, ca in Rusia, daca nu devin, in vest, tinta unor atacuri cu poloniu si ricina.

Dar, cum sta Romania? Politia si jandarmeria statului roman recad, periodic, in cele mai nenorocite cutume ale dictaturii. In masura in care niste carciumi apartin beizadelelor postcomuniste, precum unele din Herastrau, situate la o aruncatura de bat de cartierul nomenclaturii si de una din cele "patru case" din patrimoniul lui Adrian Nastase, nimeni nu le deranjeaza. Dar daca in perimetrul lor sute de tineri isi bat joc de porunca distantarii sociale? Ei si? In ciuda starii de alerta, nu li se intampla nimic. Dar vai de ele daca nu sunt localuri de fite. Vai de ele daca nu sunt asociate oligarhiei si statului neofeudal edificat de cleptocratia securista in Romania. Si vai de insii care protesteaza pasnic, precum Cirstian Mihai Dide. 

Jurnalistul Paul Arne Wagner semnala, pe drept indignat, cum a fost umflat Dide, la Bucuresti, de fortele zise "de ordine", in timpul unui recent protest pasnic, spre a fi reclus la o sectie de politie in care a intrat intact, spre a iesi, dupa cateva ore, cu capul spart, batut si mutilat. N-am auzit, pana acum, ca politistii care l-au maltratat sa fi fost arestati, ori sa dea socoteala cum ar fi fost democratic firesc.

In schimb, noaptea mintii: dupa alte cateva zile, acelasi om a ajuns sa fie urmarit pe strada de masina politiei si, din nou, umflat aparent "preventiv" in timp ce mergea, fiind retinut abuziv si ilegal la sectia a treia de politie. Poate, ca sa-si bage mintile in cap si sa nu mai carteasca impotriva masurilor criticabile ale unor Marcel Vela si Raed Arafat. 

Conteaza, in context, prea putin, daca ni se par sau nu legitime drasticele masuri luate de executiv intru combatarea pandemiei. Ori daca ni se par justificate motivele pentru care a protestat, respectiv avea de gand sa protesteze Dide, cand a fost ridicat abuziv, doar pentru ca pregatea critice proiectii cu laser. Intr-o democratie adevarata cu totul altceva conteaza. Si alte intrebari se pun. 

Bunaoara, daca intr-o tara a carei legislatie si justie s-au vazut schimbate, in ultimii opt ani, intru asigurarea impunitatii marilor hoti, securisti si corupti si a inegalitatii cetatenilor in fata legii, autoritatile mai stiu ce inseamna demnitatea, libertatea si drepturile omului. Daca inteleg semnificatia si regimul unor proteste pasnice. Care pot fi criticate, dar sunt, pentru politie, intangibile intr-o democratie, chiar daca nu sunt anuntate. 

Se pun, pe scurt, intrebari alarmante. Spre exemplu, daca oficialitatile si institutiile de forta n-au habar de lege si de constitutie. Si daca n-au cumva de gand sa transforme Romania intr-un stat politienesc. 

Se va obiecta ca Romania nu face parte, ca nefericita Moldova, dintr-un imperiu neosovietic si neocolonialist construit de Putin, ci, din fericire, din UE si NATO. Se va reliefa ca tara nu mai e la cheremul cleptocratului sef Dragnea si nici integral in buzunarul vestei pesediste. Ca e condusa de un presedinte liberal. Si neamt. 

Nu, serios? Iata ca presedintele ei neamt si liberal isi descopera subit romanitatea si nationalismul feroce, ia in deradere limba principalei minoritati nationale si vitupereaza in scop electoral, nu liberal, nu doar opozitia pesedista (ale carei abuzuri si coruptie sunt notorii) ci si tara vecina, acuzand, pe model iliescist,  o falsa "vanzare a Ardealului". 

Incat intrebarile de mai sus par absolut retorice si nu prea merita raspunsuri. Totusi, pentru mai buna intelegere a situatiei, sa le articulam. Da, autoritatile stiu ce afirma legea si constitutia. Dar, par a crede ca sunt la adapost de nevoia de a le respecta, in virtutea etichetei liberale a presedintelui si premierului, daca nu a faptului ca puterea continua sa fie detinuta, in mare masura, de majoritatea pesedista din Parlament si CCR, precum si de cozile ei de topor din institutii. 

Incurajate de acestea din urma, de propria trufie, iscata de puterea nemasurata, conferita potentatilor de starea de urgenta, ca si de supusenia multor cetateni debusolati de panica, precum si de nebunia generata de Covid, aceste autoritati nu prea mai tin cont de norme, drepturi si libertati. 

In consecinta, oficialii si subalternii lor se comporta de parca n-ar mai avea de dat vreo socoteala, vreodata, poporului suveran. De parca Romania ar fi uitat definitiv de propria ei istorie si democratie, asa precar si defect cum s-a construit si deconstruit statul de drept pana la izbucnirea pandemiei. Altminteri politistii care l-au maltratat pe Dide si jandarmii si demnitarii gazarii de la 10 august 2018 ar fi fost pedepsiti exemplar. Iar insi ca Vela sau ca eternul Arafat ar fi demisionat de mult.