Libertate versus securitate

Mai vechea dispută vizează cererile, periodic reiterate după un amoc, de continuare a înăspririi regimului armelor şi muniţiilor.

În acest domeniu stânga, care domină mass-media apuseană, n-are prea multe îndoieli. În raportul dintre libertate şi securitate, stânga preferă în mod clar îngrădirea drepturilor civice, în speţă dreptul cetăţenilor de a dispune de arme de foc.

Curios e doar cât de selectivi pot fi unii comentatori. Fiindcă după depunerea unei bombe de mare capacitate distructivă într-o gară germană, aceiaşi stângă vitregeşte securitatea în interesul libertăţii tuturor, inclusiv a teroriştilor, devreme ce refuză categoric extinderea supravegherii prin video a spaţiilor publice.

Un evident clivaj îi desparte pe europeni şi pe americani. Cei dintâi au net mai puţine posibilităţi să-şi procure arme de foc decât oamenii de peste ocean. Frankfurter Rundschau îi ţine pumnii lui Obama, sperând ca preşedintele să-şi fructifice legislativ prima reacţie la măcelul comis de un tânăr într-o şcoală din Newtown. A fost, potrivit ziarului de stânga din Frankfurt, o reacţie „remarcabilă”.

Aceiaşi gazetă prevede însă că lobby-ul industriei de armament va împiedica modificarea legislaţiei americane şi consemnează că, „în această sferă, americanii sunt la fel de iraţionali ca şi germanii. Cei din urmă nu vor în ruptul capului să renunţe la circulaţia automobilelor fără limite de viteză, o libertate pe care o consideră constitutivă pentru identitatea proprie”.

Tot la stânga spectrului politic, Süddeutsche Zeitung aminteşte că dreptul americanilor la posesia unor arme de foc e înscris în constituţia SUA. Ziarul îl acuză pe Obama de „ipocrizie”, în măsura în care crede că preşedintele s-ar feri „să se ia în piept cu opoziţia republicană şi lobby-ul industriei de armament”.

Şi un ziar european de dreapta, precum Frankfurter Allgemeine Zeitung, pledează în favoarea unor restricţii mai severe în domeniu. Afirmând că Obama, pe care nu-l mai chinuiesc grijile realegerii, ar putea lansa o nouă tentativă de modificare a regimului armelor şi muniţiilor, cotidianul conservator german le cere republicanilor să se gândească bine. Şi să decidă în ce măsură „libertatea le e mai scumpă decât existenţa unor şcoli şi universităţi la adăpost de frica” de un nou amoc.

În fine, alţi comentatori germani trimit la schimbările legislative operate în Canada şi Australia după băi de sânge similare.

Kölner Stadanzeiger manifestă însă o rară şi cu atât mai binevenită luciditate, reliefând că „nici o înăsprire a legislaţiei nu poate elimina riscul unor fapte descreierate precum cea de la Newtown”.

Acelaşi ziar pune degetul pe rană. „E nevoie de o abordare mai eficientă a potenţialilor ucigaşi. E vorba exclusiv de un grup de tineri bărbaţi cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani, afectaţi de tulburări de personalitate de o gravitate variabilă”.

Experţii, scrie în concluzie cotidianul din Köln, „trimit la deficienţele existente în sistemul de educaţie şi de sănătate american, cerând prevenirea şi terapia îmbolnăvirilor psihice. Restrângerea armelor nu constituie în sine o soluţie”.