Lesbos: ″Refugiații stau în continuare în corturi, pe malul mării″ | Europa | DW | 08.09.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Lesbos: "Refugiații stau în continuare în corturi, pe malul mării"

Pe 9 septembrie 2020, Moria - cea mai mare tabăra de refugiați din Europa - a fost cuprinsă de flăcări. De-atunci încoace, condițiile de viață ale imigranților aflați pe insula Lesbos nu s-au îmbunătățit semnificativ.  

Incendiul din 2020

Incendiul din 2020

N-a fost prima oară când cea mai mare tabără de refugiați din Europa a ars. Dar atât de grav n-a fost niciodată. În noaptea de 9 septembrie 2020 flăcările au distrus complet tabăra Moria de pe insula Lesbos. Peste 12.000 de persoane au rămas fără adăpost. Incendiul a fost provocat chiar de către unii locuitori ai lagărului, probabil din frustrare și disperare. Nu voiau să mai rămână în „iad“ - cum numeau migranții centrul Moria. Autoritățile elene au acționat cu fermitate: patru migranți tineri au fost arestați și condamnați la câte 10 ani de detenție fiecare.  

Guvernul conservator al premierului Kyriakos Mitsotakis a vorbit atunci despre începutul unei noi politici privind migrația. Taberele supraaglomerate ca Moria - „Rușinea Europei“ - s-au închis și au fost elaborate planuri pentru deschiderea unor noi centre pentru refugiați. După incendiul de la Moria, pe plaja din Mavrovouni, nu departe de capitala insulei, Mytileni, a fost amenajată o tabără provizorie. 

Grecii au o vorbă: „Nimic nu durează mai mult ca o soluție provizorie“. Refugiații sunt cazați și-n ziua de azi în corturile amplasate pe plaja din Mavrovouni.

Urmăriţi videoclipul 05:09

Criza refugiaților: Haos pe insula Lesbos

Centrul învecinat, din Kara Tepe, care le-ar fi putut oferi condiții de viață ceva mai bune, a fost închis în aprilie 2021 la cererea Guvernului de la Atena. În regiunea montană Plati urmează să fie inaugurată o tabără închisă care ar putea găzdui câteva mii de persoane. Guvernul elen a primit de la Uniunea Europeană fonduri de milioane de euro în vederea înființării unui centru modern.   

Obstacole birocratice 

Inițial s-a spus că tabăra de la Plati va putea fi inaugurată în toamna anului 2021, însă termenul nu va fi respectat. Angeliki Dimitriadis, cercetător în domeniul migrației în cadrul Thinktank-ul elen ELIAMEP, spune că întârzierile ar fi cauzate atât de nemulțumirile populației cât și de birocrație. „Aprobările pentru racordarea la rețeaua de curent și apă, transportul materialelor de construcții sau organizarea licitațiilor durează mult timp, nu numai pe insula Lesbos“, explică Dimitriadis.  

Conform Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați, pe insula Lesbos ar trăi, în prezent, aproximativ 3500 de solicitanți de azil – majoritatea din Afganistan. Înainte de incendiul de la Moria erau peste 17.000. După incidentul de anul trecut mulți au fost mutați pe partea continentală a Greciei.  

Presiunile politicienilor locali  

Politicienii de pe Lesbos au făcut multe presiuni pentru ca refugiații nou-sosiți să nu rămână prea mult timp pe insulă. Minorii neînsoțiți și persoane făcând parte din categoria vulnerabilă au găsit protecție în alte țări europene, în cadrul unui program de relocare finanțat de UE. 

„Numai faptul că într-un spațiu atât de restrâns nu mai există atâția oameni a dus la îmbunătățirea condițiilor de viață pe insula Lesbos“, este de părere Dimitriadis. În schimb, celelalte probleme au rămas: „Oamenii dorm tot în corturi, direct pe plajă. Când plouă tabăra se inundă. Vara, căldura devine insuportabilă.“  

"Protecția eficientă a frontierelor" are prioritate 

„Întrucât numărul refugiaților pe insula Lesbos scade, ar fi momentul potrivit să înaintăm cu lucrările la tabăra din Mavrovouni, astfel încât oamenii să beneficieze de condiții mai bune până la sosirea iernii“, a declarat pentru DW purtătoarea de cuvânt a Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați, Stella Nanou.

Noua tabăra de refugiați de pe insula Lesbos din Mavrovouni

Noua tabăra de refugiați de pe insula Lesbos din Mavrovouni

În prezent, însă, conducerea de la Atena are alte priorități. "Protecția eficientă a frontierelor" este principalul obiectiv al guvernului elen. 

La începutul lunii iulie, ministrul pentru migrație, Notis Mitarakis, informa Parlamentul că în ultimele 12 luni, pe Lesbos și pe celelalte insule din estul Mării Egee, numărul imigranților nou sosiți a scăzut cu 96%. „Acest guvern deține din nou controlul asupra crizei refugiaților“, declara politicianul conservator. Nu în ultimul rând declarația sa a fost și o lovitură pentru partidul de stânga Syriza, aflat la guvernare până în 2019, căruia conservatorii i-au reproșat o politică naivă a frontierelor deschise.    

Banii UE și politica guvernului elen 

Dar cum poate fi reluat controlul asupra „crizei refugiaților“? În iunie 2017, cu mult înaintea schimbării guvernului de la Atena, publicația de stânga „Ziarul redactorilor“ relata despre acțiunile ilegale prin care solicitanții de azil erau respinși la frontiere, așa-numitele "Pushbacks". Ulterior, avertismentele de acest fel s-au înmulțit. Prin urmare, Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați i-a recomandat guvernului de la Atena înființarea unui mecanism independent de control.  

Atena neagă toate acuzațiile, iar Bruxelles-ul amenință cu blocarea fondurilor destinate pazei de coastă elene. În opinia reprezentantei Thinktank-ului ELIAMEP, Angeliki Dimitriadis, suspendarea fondurilor ar fi singura metodă la îndemâna Comisiei Europene. Pe de altă parte, „fără sprijinul financiar al UE politica riguroasă elenă n-ar fi fost posibilă. În fond, ceilalți europeni se bucură că grecii rezolvă această sarcină dificilă la granițele exterioare ale spațiului comunitar.“

Audio şi video pe aceeaşi temă