Legi aspre împotriva imigranţilor din Balcanii de Vest

Mai bine de 40 la sută din cererile de azil politic sunt depuse în Germania de oameni din Balcanii de Vest: din Kosovo, Albania şi Serbia. Oficiul federal pentru migraţie şi refugiaţi, BAMF, este singura instituţie care decide aceptarea sau respingerea cererilor. Regulile în acest sens sunt stipulate de Convenţia pentru refugiaţi de la Geneva, de Constituţia germană şi de legile care reglementeză procedura de acordare a azilului politic. În Germania, legislaţia în domeniu se înăspreşte în ultima vreme.

Statutul ţărilor din Balcanii de Vest

Serbia, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina sunt privite între timp ca "ţări sigure de provenienţă", în care persoanele nu sunt persecutate politic sau supuse unor rele tratamente de către organele de stat. Guvernul german intenţionează să acorde acelaşi statut şi Albaniei, Muntenegrului şi Kosovo. Aceste ţări vor să coopereze cu UE şi, de aceea, potrivit şefului diplomaţiei germne, Frank-Walter Steinmeier, ele nu pot fi considerate state opresoare. În plus, ţările au cerut ele însele Germaniei să capete statutul de ţări sigure de provenienţă în cadrul Conferinţei pentru Balcanii de Vest din august. Motivul? Ţările în cauză riscă să rămână fără tineret, din cauza exodului cu motivaţie preponderent economică.

Motive de respingere

Sărăcia sau nemulţumirile cu motivaţie politică nu sunt însă motive pentru a solicita azil politic, potrivit Convenţiei de la Geneva. Or, imigranţii din Balcanii de Vest nu pot numi alte motive în cererile lor de azil. În consecinţă, BAMF le respinge ca "nefondate".

Organizaţiile pentru drepturile omului fac însă referire la persecuţiile pe care le îndură în multe state balcanice romii. Cu toate acestea, numărul mare de solicitări de azil respinse demonstrează că această minoritate nu este periclitată decât prin excepţie. Alexander Thal, membru al Consiliului pentru Refugiaţi din Bavaria, consideră că înmulţirea explozivă a numărului de refugiaţi va provoca şi o înmulţire a cazurilor de expulzare. Din partea opoziţiei nu se mai aşteaptă proteste, câtă vreme şi un premier de land ecologist a solicitat modificarea legilor privind acordarea de azil.

Legi mai dure

BAMF se radicalizează şi ea. Grupuri extraordinare de lucru se concentrază pe cererile de azil din Balcanii de Vest din dorinţa de a le elimina. 1000 de lucrărtori suplimentari au fost transferaţi din Ministerul de Interne către BAMF, iar landul Bavaria a înfiinţat între timp centre de primire speciale pentru solicitanţii de azil din Balcanii de Vest. Şi landul Renania de Nord-Vestfalia vrea să urmeze acest exemplu.

Avantajele acestui gen de centre este următorul, potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului de Interne de la München: drumurile s-au scurtat. Solicitanţii pot fi abordaţi imediat de cei care le decid situaţia. În plus, solicitanţii nu mai primesc bani, ci alimente şi produse de primă necesitate. Ca urmare, procedura s-a scurtat simţitor, la patru, maximum şase săptămâni.

Solicitanţi de azil din Balcanii de Vest, ale căror cereri au fost refuzate, sunt expulzaţi la bordul unor avioane. Astfel de curse au loc de mai multe ori pe săptămână. Cei care se întorc totuşi în Germania riscă să li se ceară contravaloarea biletelor de zbor. În plus, începând cu 1 august, există posibilitatea ca solicitanţilor de azil să li se interzică accesul în întreg spaţiul Schengen. În urma tuturor acestor măsuri, numărul solicitanţilor de azil din Balcanii de Vest s-a micşorat considerabil.