Legea supermaketurilor

Președintele Klaus Iohannis a promulgat o lege controversată care se referă la vânzarea produselor agricole românești. Subiectul se discută de ani de zile, dar anul acesta asociațiile agricole au organizat multe proteste în Capitală care nu au trecut neobservate, părând să încline balanța în favoarea lor. Agricultorii români se plâng de ani buni că marile suprafețe comerciale, care monopolizează piața românească, au impus prețuri de achiziție mici, sub prețul de producție și că preferă să desfacă marfă de import. Protestele fermierilor se întâlnesc de altfel cu decepția, caracteristică ultimilor decenii, că produsele românești nu se mai văd pe rafturile magazinelor. E ceva aici care depășește economia și care ține de imaginea despre sine a României ca țară agrară care riscă să-și sacrifice vocația.

Subiectul este bine cunoscut. Prin noua lege, pe care președintele Iohannis nu a retrimis-o la Parlament așa cum se temeau fermierii, marile suprafețe comerciale sunt obligate să vândă cel puțin 51% produse agricole provenind pe ”lanțul scurt”, ceea ce revine la a spune că e vorba de produse locale, recte românești. Formularea are rostul să ocolească prevederile concurențiale europene.

De fapt nu putem fi siguri că protestele fermierilor au fost prin ele însele hotărâtoare. Urmează, desigur, alegerile legislative și partidele au nevoie de un capital reînnoit de simpatie, dar cu toate acestea e posibil să fi participat la decizie și alte considerente. Europa e cutremurată de evenimente care îi pun existența sub semnul întrebării și am văzut că primul reflex al responsabililor europeni a fost acela de a vorbi de o nouă Europă ”mai receptivă față de așteptările cetățenilor ei”. Prin urmare Europa e dispusă la concesii, e gata să facă mici derogări de la principiile liberale care au constituit-o cu scopul de a nu lăsa ca mișcările centrifuge să se amplifice. Legea care oferă, într-un chip ușor confuz, protecție agriculturii locale a fost adoptată și cu acordul Guvernului. Ministrul Agriculturii Achim Irimescu spunea într-o ședință a comisiei de specialitate din Camera Deputaților: ”Eu susţin această iniţiativă, nu ştiu dacă la legume în timpul iernii se poate, dar propunerile sunt binevenite”.

Să nu uităm, de asemenea, că anul acesta subvențiile agricole europene au întârziat foarte mult creând o foarte mare neliniște și neîncredere în mecanismele Uniunii. Premierul Dacian Cioloș explica în cadrul unei conferințe dedicate agriculturii că întârzierile se datorează mecanismelor schimbate și dădea asigurări că lucrurile vor intra în ordine, dar el nu a putut înlătura cu totul impresia că tocmai complicarea excesivă a birocrației europene este cea care a provocat problemele. Ca niciodată anul 2016 pune la mare încercare încrederea în capacitatea mecanismelor comunitare și de aceea responsabilii politici eurofili caută să manifeste cât mai multă prudență față de circumspecțiile locale.

Premierul României face parte, cu siguranță, dintre aceia care nu înțeleg să conteste în niciun fel funcționarea Uniunii, dar care se arată, în schimb, dispuși să accepte derogări menite să resoarbă pe moment nemulțumirile cumulate. La reuniunea evocată mai sus premierul Dacian Cioloș a mai spus: ”Şi avem nevoie de o Uniune Europeană care să fie în măsură să ia mai mult în considerare decât în trecut așteptările cetăţenilor de la bază, să nu mai trăiască oamenii cu impresia că se decid niște lucruri care sunt apoi impuse cetăţenilor europeni acolo, la Bruxelles, şi că suntem capabili la nivel european să ne ameliorăm instrumentele de decizii politice şi cetățenești care să fie în măsură să integreze așteptările oamenilor de la bază.” (discurs ținut la ”Forumului Internaţional al Alimentaţiei: Investim în viitorul agriculturii", vineri 8 iulie 2016)

Legea supermaketurilor care obligă marile suprafețe cu capital francez și german (Carrefour, Auchan, Lidl etc) să vândă produse agricole proaspete originare din România poate fi privită ca una dintre derogările de la liberalismul ce a dus Uniunea Europeană în pragul colapsului.