Legea Antidiscriminare la ceas de bilanţ

DW: Ce categorii sociale din Germania sunt cel mai afectate de discriminare?

Christine Lüders: Recent am realizat un sondaj de opinie pe tema discriminării. Aproape o treime dintre persoanele chestionate a menţionat că în ultimii doi ani a fost confruntată cu asemenea acte, în cele mai multe cazuri pe criterii de vârstă. Aproape fiecare al şaptelea respondent a declarat că nu a beneficiat de tratament egal din cauza sexului, a religiei ori a concepţiei sale despre lume sau din cauza originii sale.

Aflăm din ce în ce mai des despre tineri cu origini străine dezavantajaţi în procesul de obţinere a unui loc de calificare profesională, în ciuda faptului că au avut rezultate excelente la învăţătură şi vorbesc perfect limba germană. Sunt acestea cazurile tipice în care intervine legea antidiscriminare?

Da. Tocmai din acest motiv a fost iniţiată procedura aplicaţiilor anonimizate. Astfel este împiedicată discriminarea, pe orice criterii, a unui candidat. Desigur se poate acţiona şi în justiţie dacă se demonstrează că persoanele fără origini străine au fost avantajate.

Discriminarea este un domeniu larg. Se poate spune că, pe anumite criterii, creşte sau se diminuează?

Cred că legea a dus la multe schimbări. Să ne gândim numai la vechile anunţuri cu locuri de muncă de genul "Angajăm secretară tânără". Aşa ceva nu mai există în ziua de azi. Angajatorii au devenit mai atenţi la aceste aspecte. Greutăţi sunt, însă, şi-n continuare de exemplu pe piaţa locuinţelor. Oamenii cu origini străine sau cei cu o altă culoare a pielii sunt în continuare dezavantajaţi.

Ce poate face persoana care se confruntă cu asemenea situaţii?

Oricine se poate adresa Oficiului Antidiscriminare. Oferim consiliere şi facem o evaluare preliminară a cazului. Cine doreşte să-şi obţină dreptatea în instanţă trebuie să-şi angajeze un avocat.

De aceea, pentru centrele noastre de consiliere, solicităm dreptul de a acţiona în justiţie în numele victimelor. Astfel, persoanele afectate ar beneficia de mai mult sprijin în instanţă.

La zece ani de la intrarea în vigoare a legii este aceasta suficient cunoscută? Persoanele afectate îşi cunosc drepturile?

Comparativ cu acum câţiva ani, societatea nu mai tratează cu atâta uşurinţă actele de discriminare. Totuşi legea va trebui să devină şi mai cunoscută. De exemplu, multă lume nu ştie că inclusiv aluziile sexuale repetate sau e-mail-urile cu un anumit conţinut constituie hărţuire sexuală.

Ce carenţe consideraţi că are actuala lege?

De dorit ar fi prelungirea termenului-limită de raportare a actelor de discriminare. În prezent, acesta este de două luni. Perioada este insuficientă mai ales în cazul unei victime traumatizate sau al unei persoane care mai întâi trebuie să-şi afle drepturile. 6 luni ar fi mult mai bine. În plus, hărţuirea sexuală ar trebui interzisă în general, nu numai la locul de muncă. Nu în ultimul rând, persoanelor cu dizabilităţi ar trebui să li se asigure acces în condiţii de siguranţă în magazine sau la locul de muncă.

Legea privind egalitatea de şanse şi tratament în Germania a însemnat implementarea directivelor UE. Comparativ cu alte state comunitare unde se situează Germania în privinţa măsurilor contra discriminării de orice natură?

Undeva la mijloc. Alte ţări ca Anglia, Franţa sau ţările scandinave sunt mult mai evoluate. De exemplu, acolo, centrele antidiscriminare pot reclama din oficiu cazurile de discriminare. Aşa că mai avem multe de făcut.

Christine Lüders este şefa Oficiului Antidiscriminare din anul 2010. Un interviu realizat de Nina Werkhäuser.