1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Chișinăul elimină „tancurile” lui Putin din audiovizual

17 decembrie 2022

Comisia pentru Situații Excepționale, care activează în perioada stării de urgență instituite de Parlamentul de la Chișinău, a suspendat licențele de emisie a șase posturi TV, acuzate de justificarea războiului.

https://p.dw.com/p/4L6cv
Maia Sandu
Preşedintele Republicii Moldova, Maia SanduImagine: Dursun Aydemir/AA/picture alliance

Decizia a fost luată vineri seară și ar urma să fie aplicată de luni, 19 decembrie. Astfel, au fost închise toate posturile de televiziune care îl deserveau propagandistic pe deputatul fugar Ilan Șor ( inclusiv în lista de sancțiuni de către SUA și Marea Britanie), un post TV atribuit socialiștilor pro-ruși, precum și un post de televiziune retransmis din Rusia – una din „vocile” de bază ale Kremlinului.

Potrivit deciziei CSE, posturile de televiziune au fost blocate în scopul protejării spațiului informațional și prevenirii riscului de dezinformare prin răspândirea informațiilor false sau a tentativelor de manipulare a opiniei publice, având la bază lista persoanelor fizice și juridice supuse sancțiunilor internaționale. De asemenea, au fost luate în considerație și multiplele constatări din rapoartele de monitorizare ale Consiliului Audiovizualului vizând abaterile de la norma legală, implicit aplicarea sancțiunilor pentru lipsa informării corecte în reflectarea evenimentelor naționale și a războiului din Ucraina.

Se tem ca nu cumva să vină Putin cu tancurile să-i „salveze”

Decizia CSE a generat un val de reacții. Politicienii pro-ruși condamnă restricția impusă. Fostul prim-ministru (acum lider de partid), Ion Chicu, crede că acum vărsarea de sânge în Moldova este „o chestiune de timp”, iar unii jurnaliști de la posturile TV închise scriu pe rețelele de socializare că Putin ar putea trimite tancurile să-i salveze. Pe de altă parte, guvernarea și liderii de opinie încearcă să explice că propaganda pro-război nu are nicio legătură cu pluralismul de opinie și libertatea de exprimare și că aceste restricții vin prea târziu, când propaganda deja și-a făcut efectul, împărțind societatea în două tabere.

Iarnă la Chişinău
Iarnă grea în Moldova, nu doar din punct de vedere meteorologicImagine: Dumitru Doru/dpa/picture alliance

Ultimele sondaje făcute publice la Chișinău arată că, din cauza propagandei pro-ruse, care domină piața mediatică din Moldova, 32% dintre moldoveni justifică agresiunea Rusiei contra Ucrainei.

Recent, în cadrul unei dezbateri publice, șeful Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Alexandru Musteața, a recunoscut că Moldova e plină de spioni ruși și de agenți de influență și că, în ultima vreme Rusia și-a activat toate mecanismele specifice războiului hibrid și le aplică din ce în ce mai agresiv în Moldova.

Propaganda e ca un produs dăunător, ambalat frumos, pus pe raft

„Păstrarea păcii și stabilității în Moldova este prioritatea noastră, în contextul dificil în care ne aflăm, având război la hotar. Iar protejarea spațiului informațional național este un pas important pentru prevenirea tentativelor de destabilizare, puse la cale de persoane supuse sancțiunilor internaționale. Nu putem admite ca, în această perioadă plină de provocări, securitatea statului și viața liniștită a cetățenilor să fie puse în pericol de fugari care doresc un singur lucru - să scape de justiție”, a reacționat președintele Maia Sandu.

Pe de altă parte, ex-președintele pro-rus Igor Dodon, cercetat penal pentru corupție și trădare de patrie, a acuzat-o pe Maia Sandu că „este nu doar un dictator, dar și un killer al Moldovei, care distruge sistemic tot ce a funcționat normal până la ea în această țară”.

La rândul lor, jurnaliștii de la posturile propagandistice a căror licență a fost suspendată se plâng de lipsă de solidaritate din partea breslei și de faptul că rămân fără serviciu în plină iarnă, când facturile sunt mari. De asemenea, ei au cerut implicarea corpului diplomatic acreditat în Moldova.

Jurnaliștii din tabăra adversă le explică însă că propaganda lor pro-război este ca un produs alimentar dăunător, care stă pe raft ambalat frumos. Când este depistat de inspectorii Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, acest produs este retras din comerț și nimicit. Propaganda produce efecte la fel de nocive – modelează percepții false și creează „realități inexistente”. 

Republica Moldova este un exemplu elocvent în acest sens, țara fiind în ultimii 30 de ani poligonul predilect al Rusiei pentru testarea instrumentelor războiului hibrid. „Democrația și libertatea de exprimare are niște reguli. Nu poți acoperi ilegalități, spălări de bani și propagandă cu acest scut. Mi-as fi dorit ca aceste ilegalități să fie constatate de o instanță de judecată, dar până se prinde justiția, efectele acestui fenomen pot provoca prea mult rău. (...)  Situația presei independente în Moldova risca să se înrăutățească și mai mult în 2023 dacă nu se intervenea prin a-i opri pe cei care pregăteau deja un nou cartel pe piața de publicitate TV. Efectul putea fi sistarea emisiei mai multor posturi TV independente”, a comentat jurnalista Mariana Rață de la TV8.

Fugarul Ilan Șor, adăpostit de Israel, atacă Occidentul

Proteste la Chişinău
Proteste la ChişinăuImagine: Viorica Tataru/DW

A reacționat și politicianul fugar, adăpostit de Israel, Ilan Șor. Potrivit lui, prin decizia CSE de a suspenda licențele celor șase posturi de televiziune, „PAS a distrus principiul democrației sub privirea perfidă a Occidentului”. „Toți cei care astăzi aplaudă această decizie monstruoasă de închidere a unor posturi de televiziune – jurnaliști plătiți de Occident, deputați, analiști și oameni de rând - nu conștientizează că, prin asta, încurajează tirania”,a comentat condamnatul în prima instanță Ilan Șor.

„Aceste instituții media au încălcat grav și în repetate rânduri Codul Serviciilor Audiovizuale, reflectând în mod tendențios și manipulatoriu evenimentele din țara noastră și cele legate de războiul din Ucraina. La aproape 300 de zile de război în Ucraina, propaganda în Moldova nu a contenit, ci s-a intensificat. În situația în care împotriva țării noastre se desfășoară nu doar un război energetic, dar și unul informațional, avem responsabilitatea și obligația de a ne proteja cetățenii și țara”, a explicat, la rândul său, premierul moldovean Natalia Gavrilița.

În timp ce posturile TV suspendate menționează într-un apel că niciodată nu au primit sancțiuni din partea Consiliului Audiovizualului pe motivele invocate de CSE legate de război, directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, susține că aceste canale de televiziune sunt cunoscute pentru promovarea urii și a războiului din Ucraina.

Parazitează și distorsionează piața de publicitate

Un alt aspect ține de bani. Piața media și de publicitate din Republica Moldova este controlată de posturile TV care retransmit programe din Rusia sau aparțin Rusiei. Deoarece sfidează legislația moldovenească vizând limba de difuzare și cota produselor mediatice locale, aceste posturi TV au fost amendate frecvent în ultima vreme cu 12-14 mii de lei moldovenești (echivalentul a 600-700 de euro). Potrivit unui studiu de piață prezentat de directorul comercial al ”Casa Media”, Octavian Hanganu, doar nouă posturi TV din Republica Moldova din cele 40 naționale, controlează peste 60% din piața de publicitate locală.

Acestea ori retransmit cu precădere produse rusești, ori sunt deținute de entități din Rusia. Dintre ele, RTR Moldova (a cărui licență a fost suspendată de CSE) deși deține o cotă comercială de puțin peste 20%, acaparează aproape o treime din toate bugetele de publicitate din țară, cu un produs autohton infim.

„Cea mai mare problemă pe piața media din Moldova este că toate aceste canale kremliniste (cele suspendate plus încă 4-5) formaseră un adevărat cartel pe piața publicității, din care mai făceau parte companiile de publicitate și cei cu dreptul de a măsura audiențele. Astfel, 70% din banii din publicitate mergeau tot la aceste canale, care nu produc practic nimic local, nu investesc deloc în creșterea calității presei locale, în schimb furnizează la greu produse rusești”, menționează jurnalistul moldovean Alex Cozer.

Ținta Kremlinului este Maia Sandu

Rusia reacționează în ultima vreme la toate încercările Chișinăului de a-și securiza infrastructura energetică, baza legislativă și spațiul mediatic. Reacțiile febrile ale Kremlinului au determinat convocarea, practic săptămânală, a ambasadorului rus la Ministerul moldovean de Externe pentru explicații sau înmânarea unor note de protest. În ultima apariție publică purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a acuzat-o pe Maia Sandu de încălcarea drepturilor cetățenilor vorbitori de limbă rusă. Întrebată, în cadrul unei emisiuni, cum reacționează la aceste mesaje ale Kremlinului, șefa statului a spus că nu acceptă lecții de democrație „de la cei care n-au nimic în comun cu democrația”.

În schimb, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău a făcut o analiză a reproșurilor Moscovei la adresa Chișinăului dintr-un comunicat publicat pe 16 decembrie. Purtătorul de cuvânt al MAEIE, Daniel Vodă, a creat o pancartă în care, după ce i se adresează Mariei Zaharova în limba engleză „Dear Maria, I fixed it for you” (”Dragă Maria, am corectat pentru tine”) evidențiază cu markerul și demontează toate falsurile din comunicatul diplomației ruse.
 

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.