Lavrov amenință Moldova și o împinge pe Maia Sandu să negocieze cu separatistul Krasnoselski | Moldova | DW | 01.09.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Moldova

Lavrov amenință Moldova și o împinge pe Maia Sandu să negocieze cu separatistul Krasnoselski

Ministrul rus de Externe a amenințat din nou Republica Moldova. El a spus că Rusia va face tot posibilul pentru a apăra interesele populației vorbitoare de limbă rusă din Moldova.

Serghei Lavrov

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov

Într-o intervenție la un canal propagandistic de televiziune din Rusia, Serghei Lavrov i-a reproșat președintelui moldovean Maia Sandu că refuză să discute cu șeful grupării separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, blocând astfel negocierile pentru soluționarea conflictului transnistrean. „Acum și Transnistria, și noi pledăm pentru un dialog direct, dar judecând după declarațiile publice ale președintelui Maia Sandu și ale echipei sale, ei nu doresc un dialog atât de direct, fiind ghidați în acest sens de SUA și UE. Aparent, mizează pe o cale nediplomatică de soluționare a problemei transnistrene”, a menționat Lavrov.

Republica Moldova Transnistria Vadim Krasnoselski

Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski

Krasnoselski îi tot scrie scrisori Maiei Sandu

Ministrul rus a făcut această declarație după ce, zilele trecute, șeful administrației separatiste de la Tiraspol, Vadim Kresnoselski, i-a scris în mod repetat o scrisoare Maiei Sandu în care a chemat-o la negocieri despre „principiile unei reglementări politice pașnice”. Chișinăul discută însă cu regimul ilegal pro-rus din stânga Nistrului exclusiv prin intermediul Biroului de Reintegrare – o structură guvernamentală condusă de vicepremierul Oleg Serebrian, fost ambasador al Republicii Moldova la Berlin.

În cadrul aceleiași intervenții televizate, șeful diplomației ruse a spus că Rusia îi va apăra pe vorbitorii de limbă rusă din Moldova – o declarație inexplicabilă neprovocată. În continuare, Lavrov a ținut să amintească și faptul că „în Moldova, pe lângă Transnistria, mai este și Găgăuzia, care, de asemenea, revendică un statut special”. Iar la final ministrul rus și-a exprimat speranța că „liderii moldoveni vor face ceea ce trebuie dacă vor înceta jocurile geopolitice impuse de occident și se vor gândi la interesele acelor oameni care trăiesc unul lângă altul”. În luna iunie 2022, Lavrov reproșa autorităților de la Chișinău că „încearcă să anuleze tot ce este rusesc, la fel ca în Ucraina”.

Reacția Chișinăului

Biroul de Reintegrare de la Chișinău a reacționat rapid la declarațiile de miercuri seară ale lui Lavrov. Într-o reacție publică a Biroului se menționează că autoritățile moldovene promovează în continuare soluționarea pe cale pașnică a conflictului transnistrean „cu identificarea unei soluții durabile și atotcuprinzătoare, care să respecte caracterul unitar, suveran și teritorial indivizibil al Republicii Moldova, consolidând statalitatea, reconstituind spațiile unice și completând reformele structurale asumate pe întreg teritoriul țării”.

De asemenea, Biroul de Reintegrare neagă că în Republica Moldova ar fi încălcate drepturile vorbitorilor de limbă rusă. Pe de altă parte, instituția invocă o „limitare intenționată în regiunea transnistreană a drepturilor vorbitorilor de limbă română și a cetățenilor Republicii Moldova ce posedă acte de model național, aceștia fiind calificați drept străini”.

Tot mai multe declarații lipsite de respect față de suveranitatea Moldovei

Zilele trecute, în cadrul unei intervenții în format video la Forumul Strategic desfășurat în oraşul sloven Bled, președinta Maia Sandu a menționat că observă tot mai multe declarații din partea Moscovei „care nu sunt mereu adecvate iar uneori sunt lipsite de respect față de suveranitatea Republicii Moldova”: „Suntem într-o situație dificilă, pentru că ne aflăm într-o regiune din apropierea războiului”, a accentuat șefa statului moldovean.

Maia Sandu

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu

Într-un interviu oferit unui post privat de televiziune de la Chișinău, Maia Sandu a îndemnat cetățenii să nu se lase manipulați „de discursul din Transnistria sau din partea politicienilor pro-ruși de la Chișinău sau de la Moscova”.

Maia Sandu a confirmat că a primit mai multe scrisori din partea administrației separatiste de la Tiraspol, doar că, potrivit ei, comunicarea are loc prin intermediul Biroului de Reintegrare „pe subiecte concrete, inclusiv despre cum menținem liniștea și pacea, pentru că noi ne dorim să păstrăm pacea și vom face în continuare tot ce ne stă în puteri, inclusiv vom comunica cu regimul de la Tiraspol mai des decât am făcut-o până acum, pentru a menține pacea”.

Șefa statului a precizat că, după invazia Rusiei asupra Ucrainei, dialogul Chișinău-Tiraspol „a devenit mai frecvent”: ”Acest dialog a fost mai frecvent anume din cauza riscurilor la adresa securității - pentru a evita orice intenții de destabilizare, pentru a reduce semnificativ riscurile de atragere a Republicii Moldova în acest război”.

Moment inoportun pentru negocieri în problema transnistreană

În legătură cu frământările lui Lavrov și a celor de la Tiraspol și dorința lor de a negocia reglementarea cu Maia Sandu, ex-premierul moldovean Ion Sturza menționează că, din cauza războiului declanșat în Ucraina, Rusia s-a pomenit la „ani lumină” de Transnistria iar Moldova – „nesperat” de aproape și existențial de necesară: „Astăzi nimic nu se mișcă (în regiunea transnistreană – n.n.) decât prin și cu consimțământul Chișinăului (segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene este impermeabil – n.n.)”, menționează fostul prim-ministru.

Potrivit lui, autoritățile de la Chișinău nu ar trebui să negocieze acum reglementarea conflictului transnistrean. Asta ar însemna concesii majore. „Să mai așteptăm nițel, dacă tot am așteptat și am fost umiliți atâția ani. Vom avea gaz și curent la iarnă. De asta vor avea grijă chiar rușii. Iar la primăvară ne apucăm de reglementare... Pe condițiile Chișinăului”, a conchis Ion Sturza într-o reacție distribuită pe rețelele de socializare.

Rușii din Moldova nu vor să fie „salvați” de Putin

Nu este prima dată când Rusia încearcă să utilizeze aspectul lingvistic pentru a destabiliza Moldova. În luna martie 2022, la scurt timp după invadarea Ucrainei de către armata lui Putin, Ambasada Rusiei din Chișinău le-a cerut rușilor din Moldova să înștiințeze prin e-mail misiunea diplomatică dacă sunt discriminați „pe motive naționale, lingvistice, culturale, religioase și de altă natură”. Atunci, rușii din Moldova au lansat o petiție online cerând Moscovei să lase Moldova în pace, asigurând Kremlinul că nimeni nu-i discriminează în Moldova și că nu au nevoie să fie salvați.

La rândul său, Ministerul de Externe de la Chișinău i-a cerut atunci Ambasadei ruse „să se abțină de la gesturi care nu contribuie la atmosfera de calm din societatea moldovenească” iar Maia Sandu a asigurat că, în Moldova, toți cetățenii, indiferent de limba pe care o vorbesc, sunt în siguranță.

UPDATE

Chișinăul reamintește Rusiei că deține ilegal trupe în Moldova

În legătură cu ultimele declarații ale lui Serghei Lavrov despre Republica Moldova, ministrul moldovean de Externe, Nicu Popescu, l-a convocat joi pe însărcinatul cu afaceri ad-interim al Federației Ruse la Chișinău „pentru clarificarea celor expuse de către șeful diplomației ruse și exprimarea poziției autorităților de la Chișinău”.

Într-un comunicat oficial, Ministerul moldovean de Externe menționează că „legislația Republicii Moldova garantează drepturile și libertățile fundamentale ale omului iar vorbitorilor de limbă rusă, ucraineană, găgăuză, bulgară și ai altor minorități etnice le sunt respectate drepturile în conformitate cu principiile democratice”.

De asemenea, Chișinăul reiterează atașamentul pentru metodele pașnice, diplomatice și bazate pe dialog, atât pentru reintegrarea țării, cât și în dialogul cu Federația Rusă privind retragerea trupelor ruse staționate ilegal pe teritoriul Moldovei.