Landuri noi cu probleme vechi | Societate | DW | 02.10.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Societate

Landuri noi cu probleme vechi

Condițiile de trai din estul și vestul Germaniei nu sunt identice nici la 30 de ani de la reunificarea țării. Mai mult chiar, unele diferențe devin tot mai evidente.

La 30 de ani ești relativ tânăr în Germania. Vârsta medie este puțin sub 45 de ani. Statistic vorbind, mamele au primul lor copil la 30 de ani, indiferent de regiunea în care locuiesc în Germania. Din aceste puncte de vedere, nu mai există diferențe între Vest și Est. 

Înainte de reunificare

La 3 octombrie 1990, Germania era diferită. Mamele din vechea Republică Federală aveau în medie 27 de ani. Cele din RDG – 24 de ani. Se poate deci spune că, din perspectiva planificării familiale, condițiile de viață au devenit similare.

Însărcinatul guvernului federal pentru noile landuri federale Marco Wanderwitz afirmă pe bună dreptate că, ”începând din 1990, cele două regiuni ale Germaniei au devenit foarte asemănătoare în multe privințe, de pildă în ceea ce privește opțiunile de petrecere a timpului liber și de organizare în asociații."

Indiferent de statisticile consultate, spune Wanderwitz, găsești mai multe lucruri în comun între Est și Vest decât elemente distinctive. Adevărat? Consultarea raportului anual privind evoluția unității germane, prezentat la jumătatea lunii septembrie, oferă câteva concluzii. 

Optimismul este ceva mai temperat când vine vorba despre factori precum puterea economică a celor cinci landuri federale din est, situată la numai  73 la sută din media totală. Veniturile, la aproape 89 la sută, sunt încă mult sub nivelul din vest. Însărcinatul federal pentru Germania de Est admite în mod deschis acest deficit, dar este încrezător că inversarea tendințelor este posibilă, de pildă cu ajutorul centrului pe care producătorul de mașini electrice Tesla îl ridică lângă Berlin. Acest lucru va permite investiții în domeniile mobilității, hidrogenului și inteligenței artificiale.

Dagmar Enkelmann

Dagmar Enkelmann

În acest sens, colegul de partid al cancelarei Angela Merkel este în asentimentul lui Dagmar Enkelmann, ale cărei orientări politice sunt cu totul altele. Președinta Fundației Rosa Luxemburg (instituție orientată spre stânga), subliniază diferențele economice între cele două regiuni germane. Într-un interviu acordat DW, aceasta și-a exprimat convingerea că evoluția economică a landurilor estice va fi diferită de aceea a landurilor vestice. Trebuie să ne gândim la ”cum putem contracara acest lucru în politica regională de dezvoltare”. 

Deși inițial a avut unele îndoieli, fosta membră a Camerei Poporului din RDG privește acum cu alți ochi ideea unității germane: ”Lumea a devenit mai pestriță și aerul mai curat”, spune Dagmar Enkelmann. 

Visul ”reunificării fericite”

În ciuda tuturor criticilor față de diferențele ce persistă, concluzia  este pozitivă: ”Această cale a fost cea potrivită pentru majoritatea oamenilor din Germania”. Privind retrospectiv la ziua de 3 octombrie 1990, Enkelmann afirmă că euforia acelor clipe ”parcă este încă prezentă”. 

La rândul său, Wanderwitz speră chiar să poată reînvia ”fericirea reunificării”. Pentru aceasta este nevoie nu doar de implicarea clasei politice, ci și a populației. Cu toate acestea, politicianul originar din RDG este îngrijorat de soarta democrației, afirmând că în est aceasta este mai puțin apreciată. Numai 78 la sută dintre germanii din landurile estice consideră democrația cea mai bună formă de societate pentru Germania. În vest, proporția este de 91 la sută.

Fără imigrație estul va continua să aibă dificultăți 

Mirko Wanderwitz indică rezultatele electorale mai mari obținute de partidele de dreapta și numărul relativ mai mare de infracțiuni extremiste de dreapta în estul țării. Acest aspect trebuie abordat nu în ultimul rând din rațiuni economice, spune Wanderwitz. ”Dacă vrem să menținem puterea economică și prestarea de servicii, nu se poate fără imigrație”, afirmă el. 

Mulți tineri continuă să plece în vest, între altele pentru că mai toate marile companii din industria auto și chimică au sediile în landurile mai înstărite. Aceasta înseamnă, desigur, mai multe locuri de muncă bine plătite. 

Wanderwitz mizează pe ”cosmopolitism și o cultură a brațelor deschise”

Pentru ca toate acestea să nu fie doar un vis frumos, Marco Wanderwitz se gândește din ce în ce mai mult la muncitori din alte țări, în special din Europa, datorită similitudinilor culturale. De pildă polonezii, care nu pot rămâne în Marea Britanie din cauza Brexitului vor veni din ce în ce mai mult în estul Germaniei, spune el. ”Însă trebuie să fii deschis față de toată lumea! Desigur, asta necesită și o cultură a brațelor deschise”. 

Evident, est-germanii sunt mai puțin dispuși să accepte o atare politică, lucru evidențiat de succesele electorale ale Alternativei pentru Germania, formațiune populistă de dreapta și, potrivit Oficiului pentru Protecția Constituției, parțial extremistă. În toate cele cinci landuri federale din estul Germaniei, AfD a intrat în parlamentele locale cu rezultate electorale ce depășesc în unele cazuri 20 de procente. ”Estul alege cu siguranță altfel decât Vestul”, spune istoricul Frank Bösch de la Centrul Leibniz pentru Cercetări Contemporane din Potsdam. Însă acest lucru este general valabil, nu doar în ceea ce privește AfD. 

AfD este și un fenomen vest-german 

Eveniment electoral al AfD la Cottbus, iulie 2019

Eveniment electoral al AfD la Cottbus, iulie 2019

”Acest lucru se aplică inițial și Partidului Stângii, formațiune populară în est pentru o lungă perioadă de timp, în mare parte chiar și astăzi”, a declarat Bösch pentru DW. El atrage atenția asupra dificultăților pe care le întâmpină în est ”partidele clasice”: creștin-democrați (CDU), social-democrați (SPD), democrații liberi (FDP) și Verzii. Totuși, AfD nu este „un fenomen limitat strict la estul Germaniei."

O privire asupra hărții politice a Germaniei evidențiază că AfD este acum reprezentat la nivelul întregii țări. În Bundestag, AfD este cea mai mare formațiune de opoziție din 2017. Rezultatele din două cifre obținute de partid în ”sudul prosper”, spune istoricul Frank Bösch, sunt mai mult decât o chestiune ce ține de lipsa perspectivei economice și cosmopolitism. În Bavaria, AfD, care urmează o politică de izolare și care militează pentru limitarea imigrației, a primit peste zece procente la ultimele alegeri, iar în Baden-Württemberg chiar peste 15 la sută.

În cele două landuri federale cu cel mai mare succes din punct de vedere economic, proporția străinilor este peste media germană de 12 procente. Aceasta ar fi însă o explicație prea simplistă pentru succesul populiștilor de dreapta. Ar însemna că în est, unde proporția străinilor este de numai cinci procente, AfD nu ar putea exista. Faptul că structura populației din landurile vestice este mai cosmopolită chiar și la 30 de ani de la reunificare se datorează în principal imigrației care a început acolo în anii 60.