1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

La spartul târgului pesedist

Petre M. Iancu
1 noiembrie 2019

În vădit declin, domnia PSD se-ncheie pe acorduri de jaf generalizat, pe-o notă de odioasă insolenţă şi pe accente de-o ipocrizie maximă. Viitorul are şanse să fie mai bun. Dar ţara merită mai mult decât un rău mai mic.

https://p.dw.com/p/3SKk7
Gabriela Firea, în momentul triumfului ei electoral, alături de şeful ei de partid de atunci, Liviu Dragnea, ajuns, între timp, puşcăriaş.
Gabriela Firea, în momentul triumfului ei electoral, alături de şeful ei de partid de atunci, Liviu Dragnea, ajuns, între timp, puşcăriaş. Imagine: picture alliance/AA/A. Pungovschi

Pe ce se bazează oare Gabriela Firea în aroganţa ei fără margini? Ce face ea, luând peste picior efortul extraordinar, în spaţiul românesc, al unor femei care au izbutit rarisima performanţă de a clădi din bunătatea oamenilor un spital pentru copii bolnavi, poate muribunzi? Bătaia ei de joc, nota bene, nu survine oricând. Ci după ce primarul general a acoperit, probabil, o fraudă de proporţii gigantice, săvârşită la spitalul pediatric pe care l-a inaugurat Firea cu pompă, alături de alte pesediste de frunte ca Dăncilă şi Sorina Pintea (ministrul ce pare să-şi confunde funcţia cu a zbirului ameninţând cetăţeni liberi, spre a-i devaliza). Or, chiar angajaţii primăriei, reluaţi de excelenta publicaţie care este Libertatea, estimează furtul comis la Spitalul Gomoiu la 15 milioane de euro!

E treaba Gabrielei Firea că se crede în război cu Vlad Voiculescu. E treaba ei că, împreună cu oripilanta Dana Budeanu, a cărei scatologică postare a distribuit-o (vai, în numele libertăţii de expresie!) pe facebook, primăriţa pesedistă îl vede pe competentul ex-ministru al sănătăţii enorm şi-l simte monstruos. Poate că viziunea ei sinistră nu e, din unghi propriu, complet iraţională, de vreme ce are o noimă electorală, V. Voiculescu fiind rivalul ei cu şanse reale de victorie la alegerile pentru primărie.

E însă treaba noastră, nu a primăriţei, că, în vulgaritatea, rapacitatea şi toxicitatea ei, Firea nu înţelege că nu se află în război, de fapt, nici cu Vlad Voiculescu  şi cu atât mai puţin cu Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu, ci cu poporul român. Şi cu interesele sale fundamentale.

Aceste interese naţionale includ salvgardarea integrităţii fizice a copiilor săi. Includ salvarea vieţii cetăţenilor săi, ca să nu mai fie îngropaţi cu zile de corupţia pesedistă. Ca să nu mai fie omorâţi la Colectiv. Ca să nu mai fie asasinaţi în spitale prea puţine, prea scumpe, prea puţin dotate cu aparatură şi medici de vârf şi, pentru că s-a furat pe rupte la dezinfectante, prea năpădite de bacterii multiplu rezistente şi de ucigaşe infecţii nosocomiale, ca să-şi poată îndeplini misiunea

Or, dacă, aşa cum deploră Firea, Vlad Voiculescu e într-adevăr în spatele celor două minunate femei care au reuşit să dea noi şanse la viaţă copiilor români bolnavi de cancer, eu unul nu pot spune decât: bravo lui. Ce extraordinar de bine. Ce fantastic că românii nu se lasă paralizaţi nici de fatalism, nici de o justificată deznădejde iscată de spectacolul unei ţări devalizate sistematic de partidul V.V. Dăncilei, Gabrielei Firea şi al Sorinei Pintea şi că au oameni politci în stare să aprecieze şi să susţină un astfel de efort. Ce exemplu cu totul salutar în toate semnificaţiile minunate ale acestui cuvânt dau oamenii care, sătui să aştepte ca binele să le pice din cer, au pus umărul să ajute ei înşişi comunitatea să se ridice la nivelul uneia moderne, preţuind şi salvând viaţa, în loc să se închine îngerului morţii!

Corolarul acestei meditaţii? Bucureştenii au nevoie de alt Primar General. Iar românii, vădit, încep să nu se mai lase manipulaţi. Întăriţi de propria ascensiune economică şi de accesul la surse de informare alternative, tot mai mulţi încep să iasă din paralizie şi să ajute ei înşişi, civic şi politic, ca ţara să-şi dobândească locul ce i se cuvine în concertul civilizatelor naţiuni europene.

Pe măsură ce dregătorii pesedişti descoperă că sunt politic pe ducă şi şi-au pierdut puterea de a-şi controla economic şi ideologic compatrioţii, minţind cât e ziua de lungă poporul cu televizorul, şi pe măsură ce simt că epoca partidului-stat se apropie ireversibil de sfârşit, îi cotropeşte disperarea. Îi apucă frica, devin aroganţi, îşi potenţează ipocrizia şi-şi intensifică măsurile de a acoperi găurile pe care le-au produs în buget. În bătăliile lor de ariergardă îi trimit pe sticlă pe demnitarii pesedişti cei mai locvaci şi abili, propagandistic, ca Firea, strângând cât pot hăţurile televiziunilor arondate.

În plus, desăvârşesc jaful ultimilor şapte, sau, mai precis, 77 de ani. Din cauza depăşirii deficitului bugetar creat prin incompetenţa demnitarilor şi sistemul mitelor politice şi electorale pe care l-au pus pe picioare spre a se eterniza la putere, rambursările TVA pe anul curent tind spre zero.

În schimb PSDişti cu pâinea şi cuţitul oferă sinecuri grase în diplomaţie neaveniţilor care le-au mâncat din palmă în anii de foc ai războiului cleptocraţiei cu statul de drept. Şi le-au făcut inestimabile servicii. Aşa a ajuns o femeie condamnată pentru corupţie, în primă instanţă, ca Andreea Cosma, să fi fost pe punctul de a obţine postul de consul la Salonic. De unde, după cum aflăm din Adevărul, a fost transferată la Toronto, tot în calitate de consul, Sabina Şomăcescu, în ciuda nefăcutelor ei din Grecia şi a ”gravelor nereguli” descoperite la Salonic de Corpul de Control al MAE (nu al opoziţiei). În fine, un jurnalist de duzină ca Nelu Barbu a fost expediat la Shanghai, ca diplomat, pe buzunarul românilor. 

La spartul târgului, pesediştii par hotărâţi să aplice o politică a pământului pârjolit. În revanşă, românii au nevoie de o schimbare politică netă. N-o vor obţine încă, dacă politicienii opoziţiei fără şanse de a accede în turul doi al prezidenţialelor, insistă să le pună beţe în roate celor ce au.