La ce folosesc sateliții UE și despre o strategie militară la Marea Neagră - Interviu cu Sorin Ducaru, directorul Centrului Satelitar al UE | România | DW | 30.11.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

La ce folosesc sateliții UE și despre o strategie militară la Marea Neagră - Interviu cu Sorin Ducaru, directorul Centrului Satelitar al UE

Ajutorul dat de România Republicii Moldova are ca scop principal atât evitarea escaladării unui potențial conflict care să vină dinspre Rusia, cât și o situație de destabilizare internă, după cum explică Sorin Ducaru.

Sorin Ducaru, directorul, Centrul Satelitar al UE

Sorin Ducaru, directorul Centrului Satelitar al Uniunii Europene

Sorin Ducaru, diplomat de carieră, șef al Centrului Satelitar al Uniunii Europene a acordat un interviu DW în marja Reuniunii Liderilor de la München, care a avut loc la București.

DW: Cum ar putea România să-și valorifice greutatea geostrategică dobândită după ce Rusia a invadat Ucraina?

Sorin Ducaru: Aș zice că România a avut întotdeauna această poziție geostrategică importantă pe flancul estic al NATO și al UE și la Marea Neagră. Îmi aduc aminte și din fostele mele responsabilități (asistent al Secretarului General NATO n. red.) că Bucureștiul a insistat tot timpul ca semnificația strategică a Mării Negre și a acțiunilor care ar trebui să fie demarate din această perspectivă să fie incluse pe agenda NATO și a UE, ceea ce s-a și întâmplat, într-adevăr cumva datorită războiului pornit de Rusia pe teritoriul Ucrainei. Această importanță a Mării Negre a și fost inclusă în Conceptul Strategic de la Madrid (2022).

Suntem într-un moment în care cumva aceste eforturi care s-au desfășurat în mai mult de o decadă capătă mai multă consistență. Acum centrul strategic de greutate, atât european, cât și transatlantic s-a mutat spre Est tocmai din cauza situației de securitate de la Marea Neagră. Acesta este un context în care vocea României este ascultată cu și mai mult interes. Este important să venim cu proiecte concrete și idei articulate în așa fel încât ele să devină parte integrată a proiectelor NATO și UE.

Credeți că România este cea care ar trebui să vină cu o strategie militară și de securitate la Marea Neagră?

Strategia militară a Mării Negre face parte integrantă din Conceptul Strategic de la Madrid, iar aspectele concrete militare trebuie discutate în structurile relevante ale NATO, pentru menținerea coerenței în ce privește securitatea în tot spațiul transatlantic. Nu știu dacă o strategie militară separată în cadrul NATO este soluția, dar e important ca această regiune să fie integrată în planurile Alianței, dar și în cele europene. Eu nu aș decupla regiunea de la aceste două instituții.

Întrebarea e dacă România este cea care ar trebui să vină cu proiecte și tactici concrete la Marea Neagră tocmai pentru a se asigura că NATO și UE vor pune în centrul preocupării lor această regiune?

Eu sunt convins că România face deja acest lucru și că acest aspect a fost discutat deja cu ceilalți lideri UE, dar a fost și subiect la ministeriala NATO desfășurată în aceste zile la București. Așa cum România a fost activă când zona nu avea atâta vizibilitate, sunt absolut convins că este și mai activă de când această vizibilitate a crescut.

Într-o abordare holistică a unei strategii la Marea Neagră care ar trebui să fie din punctul dvs. de vedere primele trei obiective?

Sunt multe dimensiuni care ar trebui avute în vedere, prima ține de ingredientele care ar trebui să aducă pacea și stabilitatea, securitate pentru statele din jurul Mării Negre. Acesta e un deziderat complex în contextul unui război cald în regiune. În al doilea rând, să nu uităm că în zonă sunt încă acele conflicte înghețate: în Transnistria, Abhazia, Nagorno-Karabakh, iar aceste conflicte trebuie integrate în această strategie. În al treilea rând, sunt elementele energetice, al tranzitului energiei, și nu mă refer neapărat la traversarea mării, ci a regiunii din jur. Ar mai fi și securitatea alimentară a Mării Negre, care atunci când e perturbată perturbă securitatea alimentară a lumii. Toate aceste elemente pot fi integrate, dar abia când războiul rămâne în urmă, când se instalează o pace durabilă, nu doar un armistițiu. E important că UE investește mult în regiune și trebuie să ne asigurăm că acest lucru e făcut pe termen lung.

În cazul în care R. Moldova ar fi atacată, ce-ar putea face România? Recent, un fost ministru al Apărării de la Chișinău, Anatol Șalaru spunea că o situație de urgență ar cere o unire de urgență. Această situație descrisă de fostul oficial moldovean ar fi o provocare sau o posibilitate?

E greu de răspuns la întrebări care încep cu dacă. Cred că e important ceea ce face acum România pentru R. Moldova tocmai pentru a evita o destabilizare internă din cauza crizei energetice sau economice. În plus, România este un susținător important al R. Moldova la UE și vă pot spune că este o voce foarte puternică. Acestea sunt demersuri serioase atât pentru a evita o escaladare a unui potențial conflict care să vină dinspre Rusia, cât o situație de destabilizare internă. E esențial să acționăm în sensul stabilizării R. Moldova din toate punctele de vedere.

În ce măsură sateliții UE pot fi de folos în această perioadă complicată a războiului din Ucraina?

Ca director al Centrului Satelitar al UE pot să vă spun că prin activitate sa, Centrul sprijină în primul rând nevoile statelor membre și ale instituțiilor europene în tot ceea ce înseamnă analiză satelitară, cu accent asupra securității. Din luna martie am fost mandatați să oferim analize atât Ucrainei, cât și Republicii Moldova.

Deci monitorizați și ceea ce se întâmplă în războiul din Ucraina?

Nu pot intra în aspecte concrete și operaționale. E important că UE are asemenea resurse într-un moment în care senzorii satelitari devin importanți pentru securitate, pentru aspecte climatice, pentru aspecte ce țin de mobilitate etc. UE folosește atât sateliți privați europeni cât și Constelația Copernicus (Programul Copernicus al UE are acum trei constelații complete cu doi sateliți pe orbită plus un satelit suplimentar, Sentinel-5P, o misiune de monitorizare a poluării aerului – n.red.) UE este ambițioasă în ceea ce privește tehnologiile spațiale și cred că lucrurile vor deveni și mai clare în ce privește nivelul de ambiție, odată cu finalizarea și adoptarea, cândva în prima jumătate a anului viitor a Strategiei Spațiale a UE pentru Securitate și Apărare.