Kosovo i-a repatriat pe cetăţenii săi simpatizanţi ai SI | Global | DW | 02.10.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

Kosovo i-a repatriat pe cetăţenii săi simpatizanţi ai SI

În nordul Siriei au eşuat numeroşi simpatizanţi străini ai Statului Islamic. Nimeni, nici Germania, nu-i vrea înapoi. Doar Kosovo face excepţie.

Mensur Hoti este fumător înrăit. Într-o cafenea din capitala Pristina, directorul pentru ordinea publică a Kosovo relatează despre operaţiunea secretă care a avut loc în noaptea de 19 spre 20 aprilie. Hoti purta atunci răspunderea când la adăpostul întunericului a aterizat un avion charter la Pristina. La bord se aflau 110 cetăţeni kosovari din califatul distrus al Statului Islamic, care trăiseră în ultima perioadă ca prizonieri în tabere kurde din nordul Siriei. Nici măcar rudele celor care erau readuşi acasă nu ştiau despre sosirea lor.

Reîntoarcere din Siria în toiul nopţii

Hoti îşi aminteşte că nopţi în şir nu a putut să doarmă din cauza efortului depus pentru coordonarea operaţiunii cu toţi factorii implicaţi. Kosovo nu întreţine relaţii oficiale cu kurzii alianţei rebele "Forţele Democratice Siriene (SDF)", care controlează un teritoriu vast în nordul Siriei. Astfel că SUA au făcut posibilă operaţiunea de repatriere a cetăţenilor kosovari care au luptat sub steagul SI. Americanii sunt aliaţi cu kurzii şi au staţionate trupe în nordul Siriei.

Mensur Hoti, directorul Ordinii Publice din Kosovo

Mensur Hoti a coordonat repatrierea cetăţenilor kosovari simpatizanţi ai SI

Aeroportul din Pristina a fost ermetic închis când au aterizat cele 32 de femei, cei 74 de copii şi cei patru bărbaţi, care au fost imediat transportaţi mai departe în autobuze cu geamuri fumurii. Bărbaţii au fost internaţi în închisoarea de maximă siguranţă Podujeve iar femeile şi copii au fost duşi în tabăra de la Vranidol pentru consultaţii medicale şi psihologice. "Se aflau cu toţii într-o stare deplorabilă, nu doar din punct de vedere medical", relatează Hoti. Se vedea pe chipul lor că au îndurat foame şi le-au lipsit condiţiile minime de igienă.

Hoti, un bărbat puternic în jurul vârstei de 40 de ani, tuns cazon, nu-şi face iluzii. El ştie că statul cel mai tânăr din Europa va mai avea mult de lucru cu foştii susţinători ai SI repatriaţi. "Gândiţi-vă la ideologia din capetele lor. Va fi un proces foarte dificil să interacţionăm cu aceşti oameni."

Califatul din minte

Acest lucru devine evident la întâlnirea avută cu Vlora. La fel ca şi alţi repatriaţi din Siria, ea se află iarăşi acasă de aproximativ o jumătate de an. Vlora este doar un nume de împrumut, nu este numele ei real. Acela este secret, nu are voie să-l afle nimeni. La fel ca restul repatriaţilor, Vlora este supravegheată tot timpul., aflându-se în arest la domiciliu la ferma părinţilor ei. Stă la umbra unui stejar. Cocoşii cântă, o pisică se plimbă de colo-colo, floarea sorelui se leagănă în vânt. Scena pare idilică. Dar geamurile sparte ale fermei sunt un semn al sărăciei.

Celelalte femei ale familiei poartă rochii înflorate. Vlora nu. Ea poartă veşmântul negru musulman şi i se văd doar ochii printr-o fantă îngustă. În timp ce discută cu noi, tânăra în vârstă de 22 de ani îşi frământă neîntrerupt mâinile.

Vlora a trăit cinci ani în aşa-numitul califat al SI, o entitate  teroristă. Religia joacă în continuare un rol însemnat în viaţa ei, după cum mărturiseşte, în timp ce copilul ei în vârstă de doi ani se plimbă prin grădină, încălţat cu nişte ghetuţe mult prea mari.

Când Vlora s-a întors în Kosovo cu copilul ei, acesta era atât de slăbit încât nici nu putea sta în picioare. Lunile petrecute în tabăra kurdă Al Hol au fost pline de privaţiuni. Dar şi mai rău a fost mai înainte, când SI a intrat în faza finală şi teritoriul pe care-l controla s-a limitat treptat la satul Baghouz, aflat la graniţa siriano-irakiană. Acolo nu a mai existat la final nimic de mâncare, îşi aminteşte Vlora. Au trăit mâncând câte o curmală pe zi.

Tabăra de refugiaţi Al-Hol (Getty Images/AFP/B. Kilic)

Tabăra de refugiaţi Al Hol din Siria

Între regret şi ideologie

Între timp şi Vlora admite că a fost o greşeală să se alăture SI. Dar ea nu înţelege de ce se întocmesc în Kosovo acte de acuzare împotriva ei şi a tuturor repatriaţilor. "Nu am făcut nimic. Doar am stat pe la casele noastre", afirmă ea. "Nu am avut rele intenţii şi nu am făcut altceva decât să ne urmăm bărbaţii". Acesta este un argument pe care îl invocă adesea femeile SI. Despre execuţii şi alte acte de cruzime ea spune că nu a ştiut nimic.

Tatăl Vlorei a aflat doar în aprilie de revenirea acasă a fiicei sale, fiind sunat la telefon de un cunoscut. Are ochii în lacrimi când îşi aduce aminte ce sentiment de uşurare l-a cuprins. În acelaşi timp, pare cam descumpănit. Fiica sa trăieşte iarăşi alături de el, dar pare cu gândurile departe. "Este în continuare foarte închisă în sinea ei", afirmă el pentru DW. Pe vremuri nu purta nici măcar o basma. Acum tatălui ei i se pare ciudat că Vlora se roagă atâţt de frecvent şi îşi trăieşte credinţa atât de riguros.

Psiholoaga

Valbona Tafilaj o cunoaşte pe Vlora şi pe celelalte repatriate. Împreună cu o echipă compusă din 20 de psihologi şi psihiatri ea ajută la reintegrarea femeilor şi copiilor în societatea kosovară. Toţi erau traumatizaţi când s-au întors, afirmă Tafilaj. "Se întorceau dintr-un teatru de război. Au fost martori la scene cumplite şi au supravieţuit unor bombardamente."

Psiholoaga spune cu mândrie că toţi copii cu vârste mai mari de şase ani merg la şcoală, începând din septembrie. În pregătirea vieţii de şcolar, copiii au fost duşi în excursii în parcuri şi hale de căţărat şi supuşi unor teste. Dat fiind că mamele lor se află în arest la domiciliu, şi libertatea de mişcare a copiilor este destul de îngrădită. Tafilaj a refuzat să răspundă la întrebarea dacă mai este periculoasă vreuna din cele 32 de femei întoarse din SI, amintind că medicul are datoria să treacă sub tăcere astfel de informaţii.

Vânătorul de terorişti

Există un risc de securitate? Şi dacă există, cât de mare este acesta? Aceste întrebări nu-i dau pace lui Fatos Makolli, şeful structurii antiteroriste din Kosovo. Micul stat din Balcani nu are nici măcar două milioane de locuitori. Dar din niciun alt stat european nu s-au dus la SI atât de mulţi simpatizanţi, raportat la numărul de locuitori. Din Kosovo au plecat la SI, potrivit estimărilor, aproxiamtiv 400 de oameni. Spre comparaţie, din Germania, cu ai săi 82 de milioane de locuitori, au plecat spre SI aproxiamtiv 1050 de jihadişti.

Germania, Anglia sau Franţa se opun din răsputeri să reprimească acasă luptători capturaţi în fostele teritorii SI din Siria şi Irak. Numai pentru copii se face în unele cazuri excepţie.

Mensur Hoti, directorul pentru ordine publică, recunoaşte că nu toţi kosovarii sunt entuziasmaţi de revenirea în ţară a celor de la SI. "Dar acesta a fost unicul drum. Nu puteam aborda altfel problema. Aceşti oameni sunt cetăţenii noştri. Constituţia noastră ne obligă să ne ocupăm de cetăţenii noştri, indiferent unde se află."