1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Premiul DW pentru libertatea de exprimare

Martin Muno
28 mai 2019

Jurnalista mexicană Anabel Hernández este câştigătoarea premiului pentru libertatea de exprimare "Freedom of Speech" acordat de Deutsche Welle. Discursul laureatei din acest an a fost o pledoarie pentru adevăr.

https://p.dw.com/p/3JHah
Anabel Hernández
Anabel HernándezImagine: DW/R. Oberhammer

"Luni în şir m-am uitat la vesta anti-glonţ pe care guvernul mexican mi-a dat-o în 2016, înainte de apariţia cărţii în care vorbesc despre dispariţia a 43 de studenţi în Iguala, statul federal Guerrero, în septembrie 2014. Vesta a fost un avertisment: ai mers prea departe cu investigaţiile! Dar, în ciuda acestui semnal, am refuzat să mă gândesc la riscuri. Pentru mine au contat mai mult adevărul şi dreptatea."

În Mexic, Anabel Hernández a fost pedepsită pentru ambiţia sa de a-şi face meseria cu onestitate. În prezent trăieşte în exil într-un loc secret. De două decenii încoace, jurnalista de investigaţie scrie despre corupţie, trafic de droguri, abuzuri sexuale şi nerespectarea legii. Pentru activitatea sa, Deutsche Welle a răsplătit-o oferindu-i premiul pentru libertatea cuvântului "Freedom of Speech". 

"De ce ne ucideţi?"

Spre deosebire de cei peste o sută de jurnalişti ucişi în Mexic în ultimul deceniu, Hernández a supravieţuit. Mexicul deţine primul loc în lume la numărul de jurnalişti incomozi lichidaţi. "De ce ne ucideţi?", întreabă Anabel Hernández. "De ce ne ameninţaţi? De ce ne aruncaţi în închisori? De ce vreţi să ne închideţi gura?". 

"A Massacre in Mexico" - o carte incomodă în Mexic
"A Massacre in Mexico" - o carte incomodă în MexicImagine: Verso Books

Tot ea oferă şi un răspuns: "În ziua de azi, în multe ţări, nu cetăţenii îşi decid soarta, ci grupările care capătă, de la o zi la alta, tot mai multă putere politică, economică, socială sau tehnologică. Aceste grupări pun mâna pe resursele naturale, dar şi pe minţile noastre, prin preluarea controlului asupra platformelor de comunicare şi a reţelelor sociale. Ne impun un model de viaţă, o anumită viziune asupra noţiunii de succes sau noroc - lucru care le asigură şi mai multe beneficii. Pentru ei nu există graniţe, nici ziduri, ci doar privilegii şi impunitate."

Pentru aceste grupări, jurnaliştii de investigaţie reprezintă o ameninţare. "Nu are nicio importanţă că scriem despre un prim-ministru, preşedinte, deputat, bancher, antreprenor, politician, lider religios ori şeful unui cartel de droguri. Misiunea noastră ca jurnalişti este să scoatem la lumină faptele lor, motivele lor, complicii pe care îi au. De aceea ne ucid."

"Tot aici suntem"

"Uciderea unui jurnalist este un atac asupra democraţiei, a statului de drept, asupra respectului de care ar trebui să se bucure fiecare individ", consideră ziarista Misha Glenny din Marea Britanie. În opinia sa, crimele au loc, aproape în fiecare caz, "în interesul politicienilor corupţi, al actorilor economici sau al structurilor de crimă organizată".

Investigaţiile jurnalistei Anabel Hernández au arătat că din războiul drogurilor au profitat atât agenţii statului mexican, cât şi cartelurile. "Vor să ne vadă morţi ca să nu mai vorbim. Dar noi tot aici suntem şi ne facem auziţi", a spus în încheierea discursului său laureata din 2019 a "Freedom of Speech Award".