"Jocul la cacealma" al francezilor

Feţe triste, dezolare şi confuzie, aceasta era atmosfera din clădirea Comisiei Europene imediat după aflarea votului cetăţenilor francezi care au respins cu o largă majoritate Constituţia Europeană. În pofida votului de ieri, aderarea României şi Bulgariei nu a fost pusă la îndoială de nici unul dintre liderii europeni cu care am stat de vorbă. Şi totuşi, recenta declaraţie lui Peter Hintze, expertul pe probleme europene al Uniunii Creştin Democrate (UCD) de la Berlin care a afirmat explicit că, în cazul unui vot negativ francez dat Constituţiei, va cere Uniunii amânarea aderării, nu este un motiv de linişte pentru România.

Vizibil marcat de rezultatul referendumului francez, José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a declarat în exclusivitate pentru Deutsche Welle:

Nu ştiu absolut nimic de declaraţia UCD privind amânarea integrării României şi Bulgariei în funcţie de votul francez negativ asupra Constituţiei. După cum ştiţi, recent România a semnat la Luxemburg tratatul de aderare cu toate statele membre ale Uniunii Europene şi mă aştept ca această convenţie să fie respectată în totalitate. Ceea ce sperăm la acest moment este ca România şi Bulgaria să facă reformele necesare, învederate de Comisie, aşa încât să poată adera la Uniunea Europeană în timpul stabilit, la începutul anului 2007.

Deşi pot fi făcute extrem de multe speculaţii privind motivele votului francezilor la referendumul de ieri, nu se poate afirma că francezii nu au votat Constituţia Europeană datorită posibilităţii aderării României şi Bulgariei. Motivele ţin mai degrabă de politica internă ale Franţei

Louis Michel, comisar european:

Nu cred că votul francezilor a fost dat împotriva României şi Bulgariei. Cred că, este vorba de o serie de motive extrem de diferite. Extrema dreaptă şi extrema stângă au votat împreună împotriva tratatului constituţional însă din raţiuni diferite. Ca atare, nu poţi armoniza un unic punct de vedere al celor care au votat împotriva constituţiei. Este posibil ca unii oameni să se teamă în general de procesul de lărgire al Europei datorită lipsei de informaţie corectă pe această temă. În general, fenomenul negativ al lipsei de comunicare se constată la nivelul întregii Europe, oamenii nu au înţeles că nu mai este posibil ca un singur stat să reziste într-un sistem economic global. Ar trebui ca politicienii să nu mai joace la cacealma şi să nu mai prejudicieze politica Uniunii Europene. Dacă o idee devine extrem de populară şi are efecte pozitive atunci autorităţile naţionale explică populaţiei că totul li se datorează lor. Dacă ceva nu merge sau este impopular de decis atunci imediat este vina Uniunii Europene. De exemplu, sentimentul că proiectul constituţional european este lipsit de prevederile unei protecţii sociale adecvate nu corespunde deloc realităţii. Cine are competenţa şi autoritatea necesară în rezolvarea problemelor sociale? Guvernele naţionale. Uniunea Europeană poate crea doar cadrul general însă implementarea revine guvernelor naţionale şi în fapt, proiectele cele mai îndrăzneţe în privinţa Europei sociale au fost create de Uniune. Când un stat nu este în stare să-şi pună în aplicare proiectele sociale, atunci imediat invocă vina Uniunii Europene.

Dacă votul de ieri nu a fost dat împotriva ţărilor în proces de aderare, atunci cu siguranţă a fost un vot dat împotriva aderării Turciei, deşi Constituţia Europeană nu are nimic de a face cu această problemă.

Graham Watson, liderul Grupului Liberal-Democrat a declarat:

Nu cred că a fost un vot împotriva României sau Bulgariei. Am fost patru zile în Franţa pentru a susţine votarea Constituţiei Europene şi am vorbit cu mulţi oameni. Nici măcar o singură persoană nu mi-a spus că este împotriva României şi Bulgariei. Aceste ţări se află pe cale aderării şi mă aştept ca ele să se alăture Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007. Sunt mari rezerve în Franţa şi Germania faţă de posibilitatea ca Turcia să adere la UE şi aceasta nu poate fi ignorat dar cred că situaţia Turciei este diferită de cea a României şi Bulgariei. Nu am deschis negocierile cu Turcia şi orice posibilă aderare a acestei ţări va lua cel puţin acelaşi timp cât a trebuit Poloniei sau Ungariei să adere la UE. Vorbim de cel puţin 15 ani.

Care este opinia liderului liberalilor europeni faţă de recentele declaraţii ale conservatorilor germani cu privire la o posibilă amânarea a aderării României şi Bulgariei?

Graham Watson:

Creştin-democraţii germani şi-au dezvăluit deja orientarea în Parlamentul de la Strasburg când au încercat sabotarea României şi Bulgariei, însă au eşuat. Cred că există un consens majoritar pentru ideea că aceste două ţări aparţin Europei, că ne-am luat un angajament faţă de ele în 1999 şi trebuie să-l îndeplinim. Nu există îndoială că vor fi persoane care vor argumenta pe baza unui naţionalism rudimentar amânarea aderării României şi Bulgariei, dar sunt sigur că vor eşua încă o dată.

Pentru europeni a venit clipa unei decizii istorice: fie să continue cârpirea unui act constituţional bazat pe aceeaşi abordare interguvernamentală, prizonieră a regulii unanimităţi, fie să decidă un nou început pe baze federale. În incertitudinea creată la Bruxelles de votul de ieri, un lucru devine sigur: România nu îşi poate permite să greşească pe parcursul rămas până la aderare. Orice ezitare, devine de acum înainte un motiv suficient pentru guvernele ţărilor Uniunii Europene să scape de o aderare, din ce în ce mai indezirabilă pentru electoratul european.