Italia anchetează ”lunetiștii amatori” din Sarajevo

La mai bine de trei decenii de la asediul orașului Sarajevo, procurorii italieni au lansat o anchetă care ar putea face în sfârșit lumină asupra unuia dintre cele mai întunecate și mai necunoscute aspecte ale războiului din Bosnia din 1992 până în 1995. Vorbim despre așa-numiții ”lunetiști amatori”, cetățeni străini care ar fi plătit pentru a trage în civili în timpul ”safariurilor Sarajevo” - capitala Bosniei și Herțegovinei, care era înconjurată de trupele sârbilor bosniaci.

Ancheta privind presupușii lunetiști a fost inițiată în urma unei plângeri depuse de jurnalistul și autorul italian Ezio Gavazzeni. La capătul multor ani de cercetări, gazetarul a furnizat procuraturii din Milano documente și declarații ale martorilor. În dialog cu N1, furnizorul de media din Balcanii de Vest, Gavazzeni a afirmat că filmul documentar ”Sarajevo Safari” al regizorului sloven Miran Zupanic, lansat în 2022, a fost punctul de plecare pentru munca sa.

În clipa de față, anchetele se concentrează pe infracțiuni cu autori necunoscuți, dar justiția italiană ar putea da în curând nume concrete. ”Am avut contacte cu persoane, inclusiv cu un membru al serviciilor secrete bosniace în timpul asediului de la Sarajevo, care au relatat despre grupuri de 'turiști lunetiști' italieni care veneau în munții din jurul orașului Sarajevo pentru a trage în civili”, spune Gavazzeni.

Procuratura din Milano a încredințat ancheta ROS, o unitate specializată a carabinierilor, cunoscută pentru activitatea sa în cazuri internaționale complexe. Italia este prima țară care inițiază o anchetă judiciară împotriva participanților temporari la război, numiți și ”lunetiștii de weekend”.

Mărturia unui fost ofițer de informații

Edin Subasic, un fost ofițer de informații al armatei bosniace, relatează în filmul ”Sarajevo Safari” despre interogarea unui sârb capturat în 1993, care a confirmat existența ”turiștilor lunetiști” străini. ”Prizonierul, un tânăr de 20 de ani din orașul sârb Paracin, a mărturisit că venise în Bosnia cu un grup de voluntari la invitația Partidului Radical Sârb [ultranaționalist, n.r.]”.

În timpul călătoriei nocture prin zona controlată de sârbi, bărbatul a observat în autobuz cinci străini care păreau să aibă un statut special și erau foarte bine echipați. Trei dintre aceștia erau italieni, unul dintre ei din Milano, în timp ce ceilalți doi nu și-au dezvăluit originea, a declarat Subasic. ”Acești oameni nu erau plătiți să lupte, ci plăteau pentru a împușca civili. Era ca într-un safari uman”.

Vorbind la postul de televiziune bosniac FTV, Subasic a subliniat că a colectat informații în timpul războiului despre italienii care au fost implicați în împușcăturile din Sarajevo ale lunetiștilor. ”Numele unora dintre făptași au fost găsite, iar investigațiile ulterioare ar putea face lumină asupra modului în care au fost organizate călătoria, plata și întoarcerea participanților”, a declarat Subasic. FTV relatează despre o ”listă specială de prețuri”, care erau calculate ”în funcție de ținta avută în vedere: bărbat, femeie, femeie însărcinată sau copil”.

”Snajper” nși amintirile supraviețuitorilor

”Chetniki de weekend” era numele dat de locuitorii din Sarajevo asediatorilor sârbi care veneau doar în weekenduri în pozițiile sârbe care au înconjurat orașul din iunie 1992 până în decembrie 1995. Termenul era inspirt de denumirea pe care și-o dădeau naționaliștii sârbi care au luptat în timpul războaielor iugoslave.

Dzemil Hodzic avea zece ani când fratele său Amel, pe atunci în vârstă de 16 ani, a fost ucis în 1993 de un ”snajper” - un termen bosniac derivat din cuvântul englez pentru lunetist. În prezent, Hodzic conduce proiectul fotografic ”Sniper Alley”, în care povestește despre viața sub asediu.

”Știm despre mercenari și voluntari din Rusia și Grecia, precum și din diaspora sârbă”, a declarat Hodzic pentru DW. ”Fotoreporterul german Peter Kullmann a descris cum a întâlnit sârbi care au venit din Germania pentru doar două zile pentru a-și apăra țara, după cum susțineau ei. Indivizii plecau vineri după serviciu și se întorceau duminică târziu pentru a putea să meargă luni la serviciu”.

Nu se poate spune dacă acești indivizi au plătit pentru participarea lor la ”distracție” sau au fost plătiți ei înșiși, dar activitățile lor ”au lăsat urme sângeroase pe străzile din Sarajevo”. În timpul asediului asupra Sarajevo, peste 11.000 de persoane și-au pierdut viața, dintre care 1.601 copii. Războiul din Bosnia s-a soldat cu peste 100 000 de victime.

Implicarea mercenarilor străini este bine documentată

Mirsad Tokaca, director al Centrului de Cercetare și Documentare din Sarajevo, afirmă pentru DW că analizele cifrelor privind victimele civile arată limpede că lunetiștii au ucis între 300 și 350 de persoane în Sarajevo. ”Aproape toate victimele erau civili”, subliniază Tokaca.

Deși nu există date exacte privind numărul turiștilor lunetiști, implicarea mercenarilor străini în forțele armate sârbe bosniace este bine documentată. ”În baza noastră de date sunt înregistrate aproximativ 300 de persoane din Grecia, Rusia, Ucraina și alte țări care au luptat în armata sârbă”.

Ancheta italiană actuală împotriva lunetiștilor amatori din războiul din Bosnia ar putea duce la primele procese împotriva cetățenilor europeni care au fost implicați în crime de război în afara ierarhiilor militare oficiale, dar cu sprijinul sau cunoștința uneia dintre părțile beligerante. În acest caz este vorba despre forțele armate sârbe bosniace.