Istoria recapturării Moldovei

Sub presiunea societății, a acțiunilor hotărâte ale politicienilor și datorită suportului decisiv al partenerilor de dezvoltare (România, UE și SUA, dar și al Rusiei), regimul Plahotniuc a cedat puterea la limita unei tentative de lovitură de stat. 

La 8 iunie 2019, ca urmare a alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, la Chișinău s-a întâmplat ceea ce părea imposibil– stânga socialistă pro-rusă (PSRM) și blocul pro-european ACUM (PAS și PPDA) și-au unit voturile și au învestit guvernul Maia Sandu (în ultima zi permisă de Constituție). Pro-rușii și pro-europenii au semnat ceea ce s-a numit „Înțelegere politică temporară pentru dezoligarhizarea statului”, inclusiv o declarație politică privind caracterul captiv al statului – un document care dezlega mâinile noilor guvernanți în vederea înlocuirii rapide a funcționarilor care l-au deservit și întărit pe Plahotnic. PDM, condus pe atunci de controversatul oligarh Vlad Plahotniuc, s-a pomenit expulzat de la guvernare.

Dualitate de putere

Au urmat 6 zile în care Moldova a avut două guverne și doi președinți – o situație creată prin emiterea unor hotărâri arbitrare de către Curtea Constituțională, controlată politic de Plahotniuc. În baza unei astfel de hotărâri, premierul cu mandat expirat, Pavel Filip, subordonat regimului oligarhic, a primit atribuții de șef de stat și, din această poziție, a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului nou ales și a stabilit data alegerilor anticipate – 6 septembrie 2019 (după fuga oligarhului din țară, Curtea și-a abrogat toate hotărârile care au generat dualitatea de putere . Timp de 6 zile, Guvernul țării, Curtea Constituțională și alte instituții centrale ale statului au fost blocate non-stop de așa-ziși „susținători”, aduși organizat la Chișinău de PDM.

La 14 iunie 2019, după o discuție cu ambasadorul SUA în Republica Moldova, Derek J. Hogan, Plahotniuc i-a convocat pe cei mai fideli oameni din partid și le-a spus că trebuie să plece într-o deplasare ca să negocieze cu partenerii externi rămânerea la guvernare. Imediat după acea ședință, Plahotniuc a fugit din țară, iarPDM a anunțat că cedează puterea. 

Potrivit fostului șef al Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, Plahotniuc a fugit din Moldova prin regiunea transnistreană, ajutat inclusiv de persoane conectate la fosta putere de la Kiev. Tot atunci, și tot prin regiunea transnistreană, a fugit din Moldova și principalul figurant în dosarul privind jaful bancar de 1 miliard de dolari (în 2014), Ilan Șor, care a reușit să-și facă partid și chiar să ajungă deputat în Parlament ca urmare a alegerilor parlamentare din februarie 2019.

Ulterior, Plahotniuc a renunțat la PDM și la funcția de deputat, retrăgându-se în obscuritate. Prezența lui în politica moldovenească s-a făcut însă mereu simțită.

Guvernul de care Dodon a ținut neapărat să scape

Maia Sandu și blocul pro-european ACUM își asumaseră integral gestionarea Guvernului. Au urmat aproape 6 luni de descătușare.Oamenii lui Plahotniuc din structurile de stat au început să fie demiși, UE și-a redeschis aproape imediat conturile pentru Moldova. În justiție au apărut două tabere – o masă critică de oameni (deschisă pentru schimbare), care denunța public abuzurile din perioada regimului Plahotniuc și o altă tabără care încerca să se autoconserveze în interiorul sistemului până la apariția unui nou stăpân politic.

La fel au procedat și gestionarii schemelor de contrabandă, care alimentau caracatița creată de regimul oligarhic cu bani negri. Schemele nu au dispărut, ci au fost temporar „înghețate” – și ele în așteptarea unui nou gestionar politic.

În paralel, socialiștii au început să-și extindă imperiul mediatic prin loializarea oamenilor din instituțiile regulatorii, care l-au deservit anterior pe Plahotniuc. Cei curajoși din justiție au început să aibă probleme (unii au fost expulzați din sistem), iar cei care încercau să se autoconserveze în sistem au ajuns, totuși, „în audiență” la Igor Dodon. În presă au început să apară tot mai multe informații despre reluarea schemelor de contrabandă – o confirmare în acest sens fiind și statisticile românești vizând contrabanda cu țigări prin punctele vamale moldo-române.

Rezistență la reforme ca pe timpul lui Plahotniuc

În august 2019, socialiștii și Igor Dodon au început să-și afișeze nemulțumirea față de partenerii din blocul ACUM și față de guvernul condus de Maia Sandu. PSRM vroia mai mult decât „o înțelegere temporară” cu blocul ACUM, insistând asupra semnării „în regim de urgență” a unui acord politic. Acordul de colaborare între PSRM și blocul ACUM  a fost semnat la 16 septembrie 2019. Cei din blocul ACUM spuneau că este vorba de „o foaie de parcurs pentru reforme”, nu de un acord între partide. 

Între timp, în PDM-ul abandonat de Plahotniuc aveau loc metamorfoze – cei rămași au încercat să profite de platforma parlamentară ca să resusciteze partidul compromis de fostul regim oligarhic. Fostul premier (din perioada regimului retragePlahotniuc) Pavel Filip a preluat conducerea formațiunii.

Tensiunile dintre blocul ACUM și PSRM (reprezentat, de facto, de Igor Dodon ) se acutizaseră din cauza rezistenței la reformele din justiție, propuse de guvernul Maiei Sandu. Concomitent, procurorii anticorupție au redeschis câteva anchete – una legată de finanțarea din exterior a PSRM și alta vizând cumpărarea deputaților în decembrie 2015. Sub conducerea procurorului general interimar, Dumitru Robu, prindea contur și dosarul privind uzurparea puterii în stat de către regimul oligarhic al lui Plahotniuc în iunie 2019, procurorii urmând să-l întrebe pe Pavel Filip în ce condiții a semnat decretul de dizolvare a parlamentului legal ales.

La 6 noiembrie 2019 (când tensiunile dintre blocul ACUM și PSRM se acutizaseră din cauza rezistenței la reformele din justiție), Andrian Candu, finul oligarhului Plahotniuc (pe atunci încă fruntaș PDM), declara că „PDM ar putea reveni la guvernare, fără alegeri anticipate, mai devreme decât cred unii”.

O cârdășie politico-penală convenabilă

Și tot la 6 noiembrie 2019, invocând trucarea concursului pentru funcția de procuror general, guvernul Maiei Sandu și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului  pentru un amendament ce i-ar permite premierului să propună „lista scurtă” a candidaților la funcția de procuror general. Pe acest fundal, la 12 noiembrie 2019, Guvernul Maiei Sandu a fost demis cu voturile PSRM+PDM, iar la 14 noiembrie, Ion Chicu, consilierul lui Igor Dodon (și ex-ministru al finanțelor în guvernul Filip, controlat de Plahotniuc) a devenit prim-ministru tot cu voturile PSRM+PDM.

Alexandr Stoianoglo a devenit procuror general, șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari (care a dispus repornirea dosarului privind finanțarea ilegală a PSRM), a fost suspendat din funcție, iar în dosarul vizând finanțarea ilegală a PSRM s-a dispus neînceperea urmăririi penale în martie 2020.

Plahotniuc lucrează din obscuritate

Acum, la un an după ce Plahotniuc a fugit din Moldova, Igor Dodon își arogă toate meritele pentru salvarea moldovenilor de temutul oligarh. Și deși spune că „perioada oligarhiei a trecut pentru totdeauna”, el precizează că pericolul mai persistă: „Plahotniuc și Șor au fugit din țară, dar nu au renunțat la ideea de a prelua din nou puterea sub control. Miza lor este să destabilizeze situația politică din Moldova, să demită Guvernul”.

Acest lucru este posibil, deoarece Andrian Candu, finul lui Plahotniuc, a părăsit, între timp PDM și, alături de alți deputați democrați, a creat o fracțiune parlamentară distinctă „Pro Moldova” în care tot adună deputați în detrimentul majorității parlamentare care îl deservește pe Igor Dodon. În cazul în care mai pleacă trei deputați din coaliția PSRM+PDM, Guvernul Chicu poate fi demis.

Maia Sandu: „Să facem următorul pas – să-l alungăm pe Dodon”

Deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, l-a atenționat luni, 8 iunie 2019, pe Igor Dodon, că „cel care vrea să devină Plahotniuc, o termină ca și Plahotniuc. Igor Dodon – sfârșitul e aproape!”. „Din păcate, țara nu arată așa cum ne-am gândit noi la 8 iunie 2019 că va arăta aceasta la 8 iunie 2020. Suntem iarăși pe baricade. Luptăm cu Igor Dodon, care deși încă nu este Plahotniuc, tare mai vrea să fie ca el. Și anume asta îi va juca festa”, a declarat deputatul PAS. 

Cu ocazia alungării lui Plahotniuc din Moldova, liderul PAS, Maia Sandu, i-a anticipat mesajul lui Dodon. „Știu că astăzi mulți se vor lăuda că l-au alungat pe Plahotniuc de la putere. De fapt, cei care l-au fugărit pe Plahotniuc au fost oamenii acestei țări. Anume lor vreau să le mulțumesc pentru curaj, rezistență și unitate. Datorită vouă, am reușit să alungăm de la putere cel mai autoritar regim din ultimele trei decenii. A fost o decizie foarte grea pentru noi să-i „smulgem” pe socialiști din brațele lui Plahotniuc și să votăm împreună debarcarea acestuia de la putere. Am făcut acest pas pentru a pune capăt fricii și terorii. Pentru a le reda oamenilor libertatea de a vorbi cu glas tare. Pentru a înlătura sistemul mafiot care sufoca întreaga țară. Astăzi suntem mai liberi decât pe 7 iunie 2019. Dar statul nostru este în continuare la cheremul unei grupări corupte, în frunte cu Igor Dodon, care, prin lăcomia și incompetența sa, nu permite țării să se dezvolte și oamenilor să trăiască bine. Acum trebuie să facem următorul pas – să-l alungăm pe Dodon de la putere și să facem ordine până la capăt, așa cum am promis în iunie 2019”, a menționat Maia Sandu.