Irlanda este o problemă serioasă, dar nu gravă
16 noiembrie 2010
Colacul de salvare euro nu a fost, deocamdată, aruncat Irlandei. Zvonurile circulau intens, chiar dacă atât şeful Comisiei Europene, José Manuel Durrao Barroso, cât şi preşedinţii statelor UE reprezentate la summitul G20 de la Seul încercaseră să le alunge. La Bruxelles se străduie, de data aceasta, purtătorul de cuvânt al Comisiei, Amadeu Altafaj, să stingă temerile - nu printr-o dezminţire explicită, ci printr-o relativizare a reacţiilor internaţionale: "Irlandezii nu au solicitat asistenţă financiară. În plus, datoriile Irlandei pot fi susţinute până în vara lui 2011. O urgenţă, prin urmare, nu există".
Griji pentru stabilitatea zonei acoperite de moneda unică îşi face, e drept, întregul spaţiu euro, a admis Altafaj. În ce-i priveşte pe irlandezi, guvernul de la Dublin a administrat bine primele eforturi de consolidare şi, ca atare, şi-a asigurat un capital de încredere. Un credit, altfel spus, acordat de Uniune Irlandei în demersurile de a aduce, până în 2014, deficitul în parametrii acceptaţi (adică sub trei procente din PIB).
Şi, atunci, de unde atâtea zvonuri? Posibil că alte naţiuni instabile din zona euro să fie interesate ca Irlanda să preia presiunea şi, implicit, să se simtă ele mai degajate. Anume, Portugalia şi Spania.
Altafaj dă, însă, garanţii că, oricum ar merge treaba, există, din mai, bine pus la punct, mecanismul de intervenţie şi salvare: „Zona euro dispune de mijloacele de urgenţă financiare. Suntem pregătiţi. Avem instrumentele care ne permit siguranţa".
În aceeaşi conferinţă de presă, purtătorul de cuvânt a trebuit să mărturisească, vorbind despre Grecia, că deficitul pe anul precedent a fost chiar mai mare decât cifrele cunoscute până acum, plasându-se la valoarea, deocamdată oficială, de 15,4%. Permise sunt numai trei procente.
Autori: Christoph Hasselbach (Bruxelles) / Cristian Ştefănescu
Redactor: Petre M. Iancu