Irlanda de Nord: luptă pentru arborarea drapelului britanic

La capătul protestelor predominant paşnice ale loyaliştilor pro-britanici, desfăşurate sâmbătă seară la Belfast, capitala Irlandei de Nord, s-au înregistrat din nou ciocniri. Aproximativ 100 de demonstranţi furioşi au atacat forţele de ordine cu pietre, sticle şi artificii. Poliţiştii au ripostat cu tunuri de apă şi gloanţe de cauciuc, operând şi numeroase arestări. Se pare că demonstranţii au tras focuri de armă asupra poliţiştilor. Cert este că un protestatar în vârstă de 38 de ani a fost reţinut pentru tentativă de omor, iar autorităţile cercetează relatări ale unor martori, potrivit cărora s-ar fi tras mai multe focuri în direcţia forţelor de securitate, soldate cu rănirea a cel puţin un poliţist.

Este vorba de a treia noapte succesiv în care au loc ciocniri. Până acum au fost răniţi cel puţin nouă poliţişti. Arestate au fost 18 persoane. Loyaliştii protestanţi demonstrează împotriva deciziei luate de majoritatea catolică din Consiliul Municipal al Belfastului, de a nu mai lăsa arborat permanent steagul britanic pe clădirile publice, ci numai în 17 zile de sărbătoare pe cuprinsul unui an. Loyaliştii protestanţi minoritari vor ca Irlanda de Nord să rămână provincie britanică şi se opun unificării cu Republica Irlanda vecină.

În cele trei decenii scurse de la izbucnirea conflictului din Irlanda de Nord, dintre protestanţii fideli guvernului de la Londra şi catolicii care militează pentru o Irlandă reîntregită, au fost ucise aproximativ 3500 de persoane. O dată cu semnarea Acordului de pace din Vinerea Mare a anului 1998, eveniment devenit posibil graţie implicării masive a preşedintelui american Bill Clinton, conflictul a încetat în linii mari. Acordul prevede o împărţire a puterii între catolici şi protestanţi.