Iranul nu trebuie acceptat ca partener al occidentului

Autorul articolului informează că eurodeputata conservatoare Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei, îi reproşează preşedintelui grupului parlamentar social-democrat din Parlamentul European, Martin Schulz, că a zădărnicit în perioada în care a fost preşedinte al legislativului european urmărirea penală a unui eurodeputat. Este vorba de Ovidiu Silaghi, fost ministru român al Transporturilor, acuzat în ţara sa de abuz de funcţie şi corupţie.

Cotidianul din capitala financiară a Germaniei aminteşte că DNA i-a cerut pe 13 decembrie anul trecut Parlamentului European să ridice imunitatea deputatului Silaghi, câtă vreme acesta a acceptat mită în anul 2012 de la un om de afaceri, pe vremea când era ministru al Transporturilor în primul cabinet condus de premierul social-democrat Victor Ponta.

Potrivit articolului 7 al regulamentului de ordine internă al Parlamentului European, preşedintele instituţiei este obligat să comunice Parlamentului orice cerere de ridicare a imunităţii unui deputat, venită din partea unei instituţii abilitate a unui stat membru, şi să o trimită spre soluţionare comisiei de specialitate. Tratarea cazurilor de acest fel intră în competenţa Comisiei Juridice (JURI). Or, până la consumarea ultimei şedinţe a JURI din legislatura trecută (10 aprilie), cererea DNA nu a ajuns pe masa sa de lucru. Potrivit secretariatului acestei comisii, paşii necesari ridicării imunităţii nu au putut fi făcuţi, deoarece solicitarea DNA a rămas blocată la preşedintele Parlamentului, Martin Schulz. Ca urmare, eurodeputata Macovei le-a cerut duminică social-democraţilor europeni să-i retragă lui Schulz preşedinţia grupului parlamentar laburist şi să-l excludă din acest grup parlamentar. Macovei consideră totodată că Schulz este dator să demisioneze din Parlamentul European, mai informează FAZ.

Referitor la situaţia unor foste republici sovietice aflate în prezent între ciocanul rusesc şi nicovala UE, ziarul Tages Anzeiger care apare la Zürich subliniază că Europa nu are voie să le abandoneze. "Nu există niciun motiv pentru care Rusia să continue să ofere Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova o serie de înlesniri, cum ar fi preţuri subvenţionate, după ce acestea se vor apropia de UE. Ar fi, din acest motiv, mai bine ca aceste trei să fie lăsate în orbita Moscovei? Răspunsul este nu, deoarece preşedinţii Turkmenistanului, Uzbekistanului, Azerbaidjanului şi Kazahstanului au ajuns între timp să-i facă concurenţă preşedintelui din Belarus, Lukaşenko, perceput odinioară drept ultim dictator din Europa. Ultimele pete de lumină pe harta lipsei de libertate sunt tocmai aceste trei ţări, care încearcă să se apropie de occident. Dacă Ucraina, Georgia şi Republica Moldova vor fi abandonate de UE, drumul lor spre autoritarism este pecetluit".

Altă temă comentată pe larg în presa internaţională este ofensiva islamiştilor sunniţi ISIS din Irak. Ziarul Times din Londra consideră în context: "Ar avea sens ca SUA să treacă la măsuri militare pentru a stopa avansarea luptătorilor ISIS, în ciuda opoziţiei, larg răspândită în societate, faţă de primejdia de a fi atrase din nou într-o intervenţie armată. În niciun caz însă occidentul nu trebuie să coopereze cu Iranul la combaterea islamiştilor sunniţi. Situaţia este şi aşa destul de complicată, iar Republica Islamică nu trebuie să fie transformată într-un aliat regional. Desigur, Teheranul trebuie să-şi aducă propria contribuţie la lupta împotriva ISIS, dar nu în calitate de partener al occidentului."