Iranul este un test pentru politica externă feministă germană | NRS-Import | DW | 15.10.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

NRS-Import

Iranul este un test pentru politica externă feministă germană

Şefa diplomaţiei germane se implică în favoarea unei politici externe feministe la nivel mondial. Dar este criticată tocmai în legătură cu protestele femeilor din Iran. Berlinul ar fi reacţionat prea târziu.

Annalena Baerbock la ONU

Annalena Baerbock este o promotoare a politicii externe feministe, orientată de valori

Opoziţia din Bundestag susţine că dacă ar exista un moment în care politica externă feministă să se poată desfăşura în toată plenitudinea, acela ar fi acum. Protestele din Iran oferă cea mai bună ocazie pentru a "umple cu viaţă" acest termen, a declarat recent responsabilul pentru politică externă al grupului parlamentar conservator CDU / CSU, Jürgen Hardt.

În schimb, deputata liberală responsabilă pentru politica de apărare, Marie-Agnes Strack-Zimmermann, consideră că această dezbatere nu este oportună. Ea a recunoscut că este posibil ca guvernul german să fi reacţionat cu oarecare întârziere, dar tocmai şefa diplomaţiei de la Berlin, care se implică în favoarea femeilor la nivel global, nu poate fi acuzată că ar face prea puţin. "Noi nu vrem să ne abţinem, ci vrem să privim înainte şi să arătăm că îi trasăm regimului din Iran limite", a afirmat Strack-Zimmermann.

Totuşi, iranieni din exil sunt nemulţumiţi de felul în care guvernul german a reacţionat la moartea lui Jina Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani. Ei au mari aşteptări cu precădere de la ecologista Annalena Baerbock.

Exilul iranian este dezamăgit

"Au vorbit despre politica externă feministă dar unde este dovada că o iau în serios?", a întrebat Parisa Khayamdar, o iraniancă în vârstă de 35 de ani, care trăieşte în exil. De câteva zile ea pichetează împreună cu alţi aproximativ 10 protestatari sediul central al formaţiunii ecololgiste din Berlin, partidul Annalenei Baerbock.

Militanta iraniană a declarat că o consideră pe ministra de Externe o "femeie puternică, determinată, o luptătoare". A fost impresionată şi fascinată de ea, dar acum este dezamăgită. Ea solicită ca Baerbock să şi aplice politica externă feministă, despre care "susţine discursuri frumoase".

Iranieni la Berlin

Exilaţi iranieni în faţa sediului formaţiunii ecologiste din Berlin

Protestatarii sunt de părere că Germania acordă prioritate absolută intereselor politice proprii, de exemplu ajungerii la o înţelegere vizând acordul atomic cu Teheranul. Dar cu acest regim nu ar mai trebui să stea de vorbă; mai bine l-ar izola. Şi scriitorul iraniano-german Navid Kermani cere cuplarea tratativelor atomice cu teme politice cum ar fi respectarea drepturilor omului. "Cu acest regim nu se poate trata abstract doar în chestiuni ce ţin de siguranţă", a declarat el în cursul unui interviu radiofonic.

Sancţiuni împotriva represiunii

Ministerul condus de Baerbock respinge aceste critici. Ambasadorul Iranului a fost de două ori convocat la Ministerul de Externe din Berlin pentru discuţii, în cursul cărora "i s-au comunicat clar şi răspicat poziţia şi solicitările noastre", după cum a afirmat purtătorul de cuvânt al instituţiei.

Germania a semnat împreună cu alte 56 de state o declaraţie comună în cadrul Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, în care se condamnă acţiunile brutale ale forţelor de securitate iraniene împotriva demonstranţilor. În plus, Berlinul cere Teheranului să respecte dreptul la opinie şi liberă întrunire şi sprijină mandatul Consiliului pentru Drepturile Omului acordat raportorului special privind situaţia drepturilor omului în Iran.

Germania, „Iranieni la Berlin“

Afişe în faţa sediului ecologiştilor din Berlin

În plus, lunea viitoare UE va impune sancţiuni împotriva a 15 persoane şi organizaţii având legătură cu decesul tinerei iranience. Baerbock s-a implicat activ în favoarea lor în ultimele săptămâni. Cei responsabili nu vor mai avea acces în spaţiul comunitar şi averile lor din UE vor fi îngheţate, a anunţat ea recent într-un interviu. Un alt pachet de sancţiuni se află în faza de pregătire.

Stoparea expulzărilor

Politiciana liberală Gyde Jensen, expertă în drepturile omului, consideră că acesta este un semnal pozitiv, dar ar fi loc de mai mult. Vestul trebuie să aibă grijă ca accesul la internet şi la informaţii libere să fie menţinut deschis pentru populaţia iraniană, a declarat Jensen pentru DW. În legătură cu politica externă feministă şi cu Iranul, politiciana FDP consideră că femeile din Iran nu trebuie privite doar ca partenere de discuţie ale vestului. "Foarte concret, aceasta înseamnă că înainte de a lua decizii de politică externă care se referă la Iran, ar trebui să audiem femei iranience şi organizaţii pentru drepturile omului", a recomandat Jensen.

Moartea unei tinere şi o posibilă revoluţie

Heidi Reichinnek, purtătoarea de cuvânt a formaţiunii Stânga (Die Linke) în materie de politică pentru femei, a solicitat guvernului federal mai mult sprijin material pentru grupările de opoziţie din Iran şi stoparea expulzărilor din Germania.

Stoparea expulzărilor şi-o doresc şi reprezentanţi ai guvernului federal, între care responsabila pentru migraţie, Reem Alabali-Radovan, membră a formaţiunii social-democrate SPD. Şi colega ei de partid, ministra de Interne Nancy Faeser, consideră că expulzările în Iran ar fi o măsură iresponsabilă în actuala perioadă.

Expulzare din Germania

Expulzarea iranienilor a fost stopată în unele landuri federale

Dar în Germania expulzările intră în competenţa guvernelor regionale. Iar acestea vor să ia o decizie abia în noiembrie. Nu este clar în context dacă se va decide stoparea lor. Unele landuri federale au decis deja stoparea expulzării în cazul cetăţenilor iranieni, între care Renania de Nord-Vestfalia, Saxonia Inferioară, Mecklenburg - Pomerania Anterioară şi Berlin. Altele, cum ar fi Saxonia şi Saxonia Anhaltină, sunt încă ezitante. În prezent trăiesc în Germania aproape 12.000 de iranieni care ar trebui expulzaţi.

Unii dintre ei cheamă la o mare demonstraţie în faţa sediului din Berlin al ecologiştilor la sfârşitul săptămânii. Ei vor ca guvernul german "să-l dea afară pe ambasadorul iranian, să-l recheme de la post pe ambasadorul german în Iran, să reducă relaţiile politice şi să izoleze şi mai tare Teheranul", a explicat Soheil, în vârstă de 34 de ani, care a studiat în Germania.

Germania, „Iranieni la Berlin“

Soheil crede că e loc de mai mult în privinţa sancţionării regimului de la Teheran

Se poate mai mult

El speră că Annalena Baerbock va veni să-i vadă şi asculte. "Suntem aici de cinci zile şi încă nu am auzit nimic de la ea", spune demonstrantul. Unii dintre colaboratorii ei şi copreşedintele ecologist Omid Nouripour au fost pe acolo, dar în mare grabă, şi Soheil este încredinţat că se poate mai mult. Dar exact la acest sfârşit de săptămână, în care iranienii din exil vor să se strângă în faţa sediului ecologiştilor din Berlin, nu va trece probabil nimeni să-i vadă. Fiindcă ecologiştii sunt reuniţi în congres la Bonn, unde vor discuta şi despre situaţia din Iran.