”Nu îmi cobor standardele referitor la statul de drept”

Cele mai multe întrebări au avut de-a face cu atacul asupra statului de drept, cu referire la amendamentele neconsituționale propuse de coaliția de guvernământ de la București, dar și cu legislația ciuntită pentru a-i favoriza pe infractori. Alte întrebări au vizat întârzierea nepermisă - soldată cu un infringement iminent - a implementării directivei europene care înăsprește prevenția infracțiunilor de fraudă și spălare de bani în cazul persoanelor publice, în special al liderilor politici. Europarlamentari din grupurile socialiste și liberale, la care sunt afiliate PSD și ALDE, s-au alăturat acestor observații și au cerut, deopotrivă, lămuriri cu privire la protocoalele dintre serviciile secrete și parchete.

Fără atacuri frontale

Deputații europeni sunt familiarizați cu aceste teme: nu au trecut decât 20 de zile de când au audiat-o pe șefa Guvernului de la București pe tema derapajelor de la principiile și valorile europene practicate de cei care pun presiune pe statul de drept și amenință libertatea justiției. Spre deosebire de acel discurs al Vioricăi Dăncilă, când vina pentru toate greșelile și abuzurile guvernării a fost pusă în cârca statului paralel, iar victimele din 10 august nu au fost protestatarii, ci jandarmii, Klaus Iohannis s-a ferit de atacuri frontale la adresa adversarilor săi de la București.

E cât se poate de limpede, din numeroasele întrebări puse președintelui, că pentru eurodeputații aflați în Hemiciclul de la Strasbourg pentru a asista la dezbaterea despre viitorul Uniunii Europene, viitorul trece prin filtrul apropiatei Președinții românești a Consilului UE și prin capacitatea administrației de la București de a-și îndeplini acest mandat. Mai mulți decât cei care au încercat să afle viziunea României despre cum se va dezvolta pe mai departe Uniunea au fost cei care l-au întrebat pe Iohannis despre modul în care valorile fundamentale ale Europei se aplică în România: statul de drept, independența justiției, drepturile minorităților, atât cele etnice sau religioase cât și cele sexuale.

Sceptici față de reprezentanții partidelor politice din România, deputații europeni au avut cuvinte de laudă pentru cetățenii României.

O președinție decentă

Deși a avut ocazia în câteva rânduri, inclusiv în urma unor intervenții dinspre câțiva europarlamentari români, Klaus Iohannis a evitat să critice, la Strasbourg, coaliția de guvernământ de acasă. ”România”, le-a spus Iohannis europenilor, ”este un stat de drept, un stat democratic. Există controverse, dar ce democrație ar fi aceea fără controverse?” Ulterior, în conferința de presă, șeful statului a dat un pic de nuanță: ”Nu sunt pregătit pentru nimic în lume să îmi cobor standardele referitor la statul de drept și independența justiției”, pentru a încheia cu un mesaj liniștitor pentru europeni: ”Vom mai avea dezbateri aprinse în România pe tema statului de drept, dar”, a asigurat șeful statului român, „Președinția Consiliului Uniunii Europene va fi una decentă și de succes”.

Cât despre ce Europă și-ar dori România, aceasta ar trebui să strălucească prin coeziune, unitate și solidaritate, ceea ce înseamnă că e nevoie de o mai bună conexiune între cetățean și politician. Dosarele fierbinți, care vor fi pe agendă în timpul Președinției românești, sunt migrația, bugetul multianual și, desigur, Brexitul. ”Până acum am acționat în urma unei crize. Trebuie să acționăm înaintea crizei. Știm cum funcționează lumea și trebuie să fim pregătiți”, le-a transmis Iohannis, în seria de răspunuri la observațiile liderilor de grupuri politice.

Scurta conferință de presă de la finalul vizitei s-a încheiat cu o observație despre rezoluția pe care partidele din Parlamentul European vor să o prezinte, în sesiunea din noiembrie, pe post de concluzii după audierea Voricăi Dăncilă. Este neobișnuit ca o țară care urmează să preia Președinția Uniunii Europene să fie subiectul unor critici scrise ale Parlamenului European, a recunoscut și președintele Iohannis, dar, a adăugat acesta, e dreptul legislatorilor comunitari să o facă, dacă simt că este necesar.

”România este o democrație vie și avem abordări despre care unii nu au o opinie bună”, a adăugat la final Iohannis. În completare, președintele Parlamentului European, italianul Antonio Tajani, a punctat că rolul instituției pe care o conduce este de a apăra domnia legii oriunde - în Polonia, în România sau în Italia.