Investitor străin, caut terenuri agricole

Populaţia mondială creşte şi o dată cu ea şi cererea de alimente. Suprafaţa agricolă este însă limitată. Prin urmare, vor creşte preţurile terenurilor. Acest calcul simplu este baza a tot mai multor afaceri cu terenuri agricole. Ele sunt efectuate de către fonduri de investiţii sau alte firme cotate la bursă, care nu au de-a face mai nimic cu agricultura. Speculaţii cu terenuri agricole au fost făcute, pînă acum, mai ales în lumea a doua sau a treia. În Europa de Vest n-au fost rentabile, mai ales din cauza preţurilor mari pentru terenuri agricole precum şi a reglementării masive a sectorului agricol.

Această situaţie s-a schimbat o dată cu extinderea Uniunii Europene. Achiziţionarea terenurilor în fostele ţări comuniste a fost înlesnită, iar preţurile din zonă sunt încă relativ scăzute. România este socotită drept una din cele mai lucrative ţări pentru investiţii în terenuri agricole, crede management-ul societăţii germane Agrarius. Firma din oraşul german Bad Homburg vrea să cumpere masiv teren agricol în România. Prima afacere a fost efectuată în martie anului curent.

În România, nivelul preţurilor pentru terenuri agricole este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Un hectar de pământ de calitate bună poate fi achiziţionat deja pentru două sau trei mii de euro, pe când, în Germania, acelaşi teren costă de cinci pînă la zece ori mai mult. Este însă previzibil ca, pe termen mediu şi lung, preţurile vor creşte şi în România. Cel puţin aşa cred managerii societăţii pe acţiuni Agrarius din oraşul german Bad Homburg.

Fondată cu un an şi jumătate în urma, firma cumpără terenuri agricole drept „marfă“ rentabilă. Gerald Krämer, licenţiat în ştiinţe agricole şi, la Agrarius, manager de ţară pentru România, învocă mai multe motive pentru care, în România, afacerile cu terenuri agricole ar fi rentabile.

"Populaţia mondială va creşte în continuare. Suprafeţele agricole pot fi mărite, dar numai în limite mici. România are potenţial agricol şi a fost, în anii 1950 şi 1960, un exportator net de produse agricole. Prin urmare, noi credem că este bine şi oportun să fim prezenţi în ţară şi să profităm de nivelul crescând de preţuri din agricultură."

În primul rînd însă, afirmă Krämer, pământul agricol se va scumpi pentru că România a aderat la Uniunea Europeană. Cu fonduri din Bruxelles, agricultura se va moderniza, şi vor veni din ce în ce mai mulţi investitori agricoli din Occident.

"Indicatorul decisiv pentru care cumpărăm teren agricol în România este, desigur, procesul de convergenţă între Est şi Vest. Bineînţeles, credem că nivelul preţurilor va creşte."

Ceea ce intenţionează să facă Agrarius sună a land banking cum a fost, în ultimii ani, practicat, de pildă, în America Latină, în ţări precum Paraguay, unde oameni de afaceri au cumpărat ieftin păduri, păşuni sau pământ agricol aşteptând să le vândă scump. Acesta nu este însă modelul de afaceri al societăţii Agrarius, afirmă Krämer.

"Nu putem să cumpărăm teren pe care-l lăsăm să stea părăginit, făcând land banking. Nici nu este intenţia noastră pentru că avem, în firmă, cunoştinţe agrare, şi ştim că pământul ori va fi năpădit de buruieni ori afectat de deşertificare, şi deja vedem multe astfel de terenuri în România. Noi vrem să cumpărăm numai pământ pe care putem să-l dăm în arendă."

A cumpăra pământ agricol de calitate şi a-l da în arendă – acesta este, după cum spune Gerald Krämer, modelul de afaceri al societăţii Agrarius. Firma din Bad Homburg promite investitorilor un profit anual de cel puţin zece la sută: Pe de o parte, un profit de cinci la sută rezultând din arendă, pe de altă parte, un profit de cinci sau şase la sută de pe urma valorii crescute a terenurilor agricole.

Agrarius are, în prezent, oferte de a cumpăra pînă la opt mii de hectare de pământ, mai ales în Banat, după cum spune Krämer. Între Timişoara şi Arad, într-o localitate pe care Krämer nu doreşte s-o numească, Agrarius a încheiat, recent, şi prima afacere.

Mai multe firme vesteuropene au cumpărat teren agricol în România, pe care îl cultivă. Societatea Agrarius este însă singurul investitor care cumpără pământ drept marfă cotabilă la bursă. Reprezentanţii Ministerului agriculturii nu văd nici o problemă. Necultivarea terenurilor agricole este interzisă şi pedepsită cu amendă, spune Valentin Apostol, consilier juridic al ministrului agriculturii pentru probleme de fond funciar. În aşa fel, afirmă Apostol, pot fi împiedicate speculaţii. Pe de altă parte, spune consilierul, cu privire la starea înapoiată a agriculturii româneşti, investitori serioşi sunt bine veniţi.

"Ei creează locuri de muncă, creează condiţii de muncă cu totul diferite decât cele care sînt la fermierii români. De asemenea, vin cu tehnologie modernă, şi sigur că prezenţa investitorilor în agricultura românească nu va face decât ca nivelul agriculturii româneşti din punct de vedere al tehnologiei, al concepţiei să fie din ce în ce mai ridicat şi asta nu face decât să ajute România."

Autor: Keno Verseck

Redactor: Robert Schwartz