Intestinule, nu ne băga în rahat! | Societate | DW | 03.09.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Societate

Intestinule, nu ne băga în rahat!

Important e să te saturi și să fie bun la gust? Cine mănâncă după aceste criterii ar trebui să știe că urmările unei flore intestinale dereglate pot fi foarte serioase. Mănânci sănătos, ești sănătos.

Elefant african (picture-alliance/blickwinkel/artifant)

Alimentele vegetale sunt benefice pentru flora intestinală

Până la 100 bilioane. Atâtea bacterii trăiesc în intestinul uman. Cercetătorii au descoperit până acum 1.400 de tipuri diferite de bacterii. Un motiv suficient pentru a vorbi despre intestin și populația sa cu o putere extraordinară în organism. Nu numai datorită numărului bacteriilor. Influența bacteriilor intestinale, a așa-numitei microbiote intestinale, asupra sănătății și bunăstării noastre este enormă.

Atât de mare, încât tot mai multe domenii medicale subliniază importanța unei nutriții sănătoase. Pentru că tot ce ingerăm iese, la un moment dat, prin partea din dos. Pe acest traseu se află, printre altele, intestinul. Așa cum am alimenta un motor diesel în continuu cu benzină, același lucru se întâmplă cu bacteriile din intestin, atunci când corpul primește mai tot timpul alimentația greșită.

Diabetul, supraponderabilitatea și alergiile, dar și scleroza multiplă, Parkinson-ul, bolile de inimă sau cancerul, toate au legătură cu o floră intestinală dereglată. Chiar și starea noastră psihică este dictată de situația din intestin: atunci când microbiota este într-o stare precară, se poate ajunge la depresie.

O bucată de ciocolată, câteva nuci, niște pâine. Odată ingerate, toate alimentele urmează același drum. Prin esofag ajung în stomac, apoi în intestinul subțire. Aici, diferitele alimente sunt deja în mare parte macerate. În intestinul subțire, lung de circa 6 metri, enzimele descompun alimentele în zaharuri simple, proteine și grăsimi deja mai mici de 1 milimetru, în particule și mai mărunte. Prin peretele intestinului subțire ajung în sânge. Spre deosebire de intestinul gros, intestinul subțire este aproape steril. Bacteriile reprezintă aici o concurență nedorită de nutrientii atât de valoroși, fiind ținute în șah de fiere, anticorpi și substanțe antibacteriene.

Cola ( imago/momentphoto/Röhner)

O alimentație nesănătoasă atacă flora intestinală

Fibrele ca aliment pentru bacterii

Cu totul alta este situația în intestinul gros. Acolo, o întreagă armată de microorganisme dă navală peste tot ceea ce a lăsat în urmă intestinul subțire: fibre care se găsesc în legume, fructe, leguminoase și produse din cereale integrale. Bacteriile din intestinul gros le adoră. Iar corpul uman le lasă să-și facă treaba, pentru că el însuși nu le poate digera. Dar nedigerabil nu înseamnă inutil! Multă vreme s-a subestimat importanța hrănirii corecte a bacteriilor intestinale. Nu e de mirare că boli cronice inflamatorii ale intestinului, cum ar fi Morbus Crohn sau colita ulceroasă sunt cel puțin parțial consecința unei flore intestinale dereglate.

Impresionante sunt anumite rezultate ale cercetătorilor, ca de pildă ale celor de la Universitatea din Freiburg: în urma unor teste pe șoareci s-a demonstrat că bacteriile din intestin sunt indispensabile unei imunități funcționale a creierului. În timpul digestiei fibrelor, minusculii locuitori ai intestinului produc pentru o perioadă scurtă de timp acizi grași, care reprezintă, printre altele, alimentație pentru celulele microgliale. Acestea protejează creierul de agenții patogeni. Dacă acești "păzitori" mor de foame, se deschide larg ușa pentru anumite boli neurodegenerative ale creierului, cum ar fi Alzheimer sau scleroza multiplă, cred cercetătorii.

Oamenii de știință de la Freiburg consideră rezultatele studiului ca pe un avertisment asupra importanței unei alimentații sănătoase, nu numai pentru bunăstarea intestinului în sine, ci și pentru cea a creierului.

Bacterii scăpate de sub control

Bucata de ciocolată, nucile și pâinea pot arăta, după călătoria prin tractul digestiv, ca un simplu terci. Dar microbiota intestinală nu poate fi păcălită. Bacteriile din intenstin se pliază cât pot de bine obiceiurilor alimentare ale omului, astfel încât să utilizeze optim mâncarea pe care o primesc. Dar dacă "șeful" le oferă numai mâncăruri grase, băuturi răcoritoare artificiale și dulciuri, bacteriile capitulează. Prea mult zahăr și prea puține fibre reprezintă o combinație proastă, bacteriile mor pur și simplu de foame, iar numărul lor scade rapid.

Dar nu toate bacteriile se dau bătute ușor - iar acest lucru nu este o veste bună! Experimentele pe șoareci au demonstrat că atunci când bacteriile nu mai au fibre de digerat, încep să mănânce din mucoasa intestinală. Mucoasa protejează celulele intestinului și restul corpului de tumultul din intestin. Cu tot respectul, bacteriile nu au ce căuta în afara intestinului. Creează răspunsuri imunitare excesive și infecții. Inflamația nu se reduce la intestin. Pereții intestinali poroși pot duce, la oamenii cu predispoziții genetice, la artrită - inflamarea încheieturilor.

Obezitate la copii si tineri

Obezitatea la copii și tineri crește

Transplant de fecale cu rezultate bune

Pentru toate aceste scenarii groaznice există și o veste bună: alimentația sănătoasă are un efect pozitiv asupra numărului și diversității bacteriilor, putând astfel să amelioreze sau chiar să vindece anumite boli. Deja la câteva ore de la schimbarea alimentației se produc modificări benefice ale florei intestinale.

Dar cine și-a bătut joc ani de zile de flora sa intestinală, nu va fi iertat prea ușor de micoorganisme. În schimb, microbiota intestinală dereglată va fi conservată epigenetic și transmisă peste generații. În plus față de o schimbare a alimentației, pacienții necesită o terapie bacteriană, cum ar fi transplantul de fecale. Pacienților le sunt astfel implantate bacterii din fecalele altor pacienți sănătoși. Sună ciudat, dar rata succesului unor astfel de terapii este de 80 la sută.

Există, așadar, motive foarte serioase pentru a ne gândi la bacteriile noastre intestinale, înainte de următoarea masă. Astfel de dușmani nu-și dorește nimeni.