Drona nedoborâtă de România: unde a fost veriga slabă
17 septembrie 2025
Ce a vrut Rusia să demonstreze cu dronele trimise în Polonia și România și ce a obținut? Plec de la premisa că a fost cumva intenționată și drona din România, deși autoritățile noastre nu spun clar asta.
În primul rând, acest incident din România cred că trebuie legat de cel din Polonia, dar și de cel din Bulgaria, unde, cu o zi înainte, o dronă aeriană rusă a fost observată pe litoralul Mării Negre, undeva în zona Burgas.
Aceste drone ruse, cele din România și Bulgaria, pleacă în general din zona Crimeea. Pentru a atinge Bulgaria e cea mai simplă rută, iar pentru a atinge România cea mai simplă rută este cea care a fost tot timpul testată de vreo doi ani și ceva, din 2023 - din Crimea, traversează zona Ismail și unele trec și pe teritoriul României.
De altfel, ministrul Apărării Naționale a confirmat că a fost al 11-a lea incident de acest fel, în care o dronă a trecut granițele României, dar de data aceasta timpul în care s-a aflat drona respective, 50 de minute, a fost mai mare, penetrarea în teritoriu a fost mai mare și nu a fost vorba de un singur incident, în sensul că pentru prima dată a fost ridicate aceste avioane F16.
Acest incident vine în urma a două alte incidente în care Rusia, la fel, a testat gurile Dunării tot în această vară, dar ele s-au comentat mai puțin. A fost vorba despre o dronă care a atacat un vas ucrainean, aflat în zona Portului Ismail și a fost o altă dronă maritimă care, la fel, a avut țintă o navă ucraineană, ambele parcurgând acest traseu al Dunării.
Din diversele expertize pe care le-am avut la dispoziție rezultă clar că aceste drone nu puteau decât să atingă colateral țărmul României. Deci, iată, ne aflăm în decurs de două luni la a treia încercare reușită, după părerea mea, de a traversa granițele NATO, fără să se întâmpla nimic.
Deci, practic ați făcut o demonstrație că a existat o intenție aici, la bază, pentru că există această diferență de raportare și vă întreb dacă e vorba despre o diferență de poziționare geopolitică, pentru că Polonia a spus clar că a fost în intenția Rusiei, iar autoritățile rămâne nu vor să-și asume această poziționare foarte clară și fermă.
Aici trebuie spus că în paralel cu drona respectivă au fost lansate și alte drone în mass-media și pe rețelele sociale. Deci, în primul rând asta s-a observat și în Polonia, chiar din noaptea când au fost lansate acele drone au început să curgă mai multe mesaje, toate fiind identice într-un fel, numai că erau scrise în limba poloneză și distribuite la fel, tot pe X, Telegram, TikTok, deci instrumentele cunoscute.
În România s-a întâmplat același lucru. Practic, din seara zilei respective, pentru că a fost seara de sâmbătă seara, au început să apară tot felul de mesaje preluate din manualul de dezinformare, într-un fel și de propagandă, cum că drona respectivă ar fi fost ucraineană, cum că n-am văzut noi bine.
Frapant pentru cei care nu cunosc cum funcționează propaganda rusă, exact acesta a fost și mesajul ambasadorului Federației Ruse, când a fost chemat la Ministerul de Externe, cum că românii au văzut un OZN, că n-a fost nicio dronă.
- Moscova susține că NATO e „în război” cu Rusia, după ce Polonia a doborât drone rusești
- De ce România nu s-a descurcat cu drona rusească
Deci Rusia a testat mai multe.
A testat în primul rând opinia publică, să vadă cât de ușor penetrează tipul acesta de mesaj.
A testat și apărarea în NATO, asta este clar și a vrut să observe, cred eu, dacă există un manual de reacție și aici, din păcate, a reușit, pentru că în Polonia s-a reacționat într-un fel, în România s-a acționat într-un alt fel.
În 2022 eram în Polonia chiar în ziua în care a căzut acea dronă, tot în zona de la granița cu Ucraina și a omorât doi fermieri polonezi. Atunci am văzut un un stil de comunicare de tip manual, adică în primul rând au anunțat că televiziunile nu pot da imagini de la fața locului.
Prim-ministrul a anunțat ce s-a întâmplat. Ulterior, președintele a anunțat ce s-a întâmplat și a avut loc chiar în noaptea respectivă o ședință a Consiliului de Securitate, echivalentul CSAT. Iar a doua zi dimineața, Polonia a cerut activarea Articolului patru.
În 2025 a fost exact același manual. Adică a reacționat prim-ministrul. A reacționat președintele. Ca mesaj, a fost o coordonare perfectă. A fost, de asemenea, o ședință a Consiliului de securitate mai restrânsă, pentru că polonezii au un format mult mai ușor de convocat decât CSAT-ul la noi și ulterior, Polonia a cerut activarea Articolului patru.
Asta nu s-a întâmplat în România. Președintele nu a reacționat, a reacționat de abia luni seară. Prim-ministrul nu a reacționat deloc. În schimb, ministrul Apărării a fost foarte activ.
Asta le arată rușilor un fapt: câte țări sunt atacate, atâtea tipuri de comunicare vor avea de înfruntat, ceea ce nu e un semnal foarte bun. Cred că lucrurile asta ar fi trebuit să fie stabilite de la bun început, ce se întâmplă, cine comunică primul și în ce fel.
Sigur, la noi convocarea CSAT se face mai greu, dar nimic nu ar fi împiedicat într-o asemenea situație să se spună că, de exemplu, la Administrația Prezidențială, consilierul pentru securitate națională este convocat de președinte, se află în ședință cu el și cu câțiva membri ai cabinetului.
Reacția președintelui a venit mult după ce a președintei Comisiei Europene și mult după ce a Kajei Kallas.
Aici a fost într-adevăr o chestiune discutabilă. Nu e normal să fie reacții de la Comisia Europeană și de-abia ulterior din partea României. Sigur, domnul Moșteanu a făcut tot ce a ținut de domnia sa, adică a răspuns tuturor solicitărilor presei.
Dar, repet, aici mesajul trebuie transmis că oriunde te aflai, într-o instituție care ține de Guvern sau de autoritățile centrale, reacția este aceeași. De aceea este important să existe un manual de intervenție în asemenea situații, pentru că Rusia a văzut și a observat că există o o verigă slabă și probabil că vor încerca să exploateze această verigă slabă și la următoarele atacuri, pentru că nu mă îndoiesc că vor mai fi astfel de incidente.
Vă asigur că ei vor urmări foarte atent noua strategie de securitate națională și vor fi primii care o vor comenta și vor spune că marchează intrarea în război a României, tocmai pentru a întări exact narațiunea asta suveranistă.
Ei vor fi primii care vor da un semnal și cred că ar trebui să fim foarte atenți, pentru că ce s-a întâmplat în Polonia, eu am văzut de 10 ori multiplicat în România, adică în mesajul ăsta de tipul rușii sunt prietenii noștri, Ucraina este dușmanul nostru, ucraineni au vrut să ne testeze cu o dronă.
N-am văzut o poziție a CNA legată de mesajele care au curs în media și pe rețelele sociale legate de acest incident - sunt trei-patru mesaje preluate copy-paste, traduse în poloneză și apoi în română.
Rusia a testat și România s-a dovedit a fi o verigă slabă. Care parte, adică ce instituție s-a dovedit a fi cea mai vulnerabilă? Avem un președinte nou, deci putem trage concluzia că a fost testată instituția prezidențială?
Da, impresia mea este că a fost testată Administrația prezidențială și președintele Nicușor Dan. Și am să vă spun de ce. În paralel cu mesajele acestea de tipul drona este ucraineană, s-au multiplicat toate aceste meme sau Reels-uri pe rețele sociale, pe Tiktok și pe Facebook, în care Nicușor Dan apare împreună cu Maia Sandu, Macron, Ursula von der Leyen, într-un stil din ăsta foarte comic.
Ele existau și înainte, dar eu am observat că începând de duminică a început să fie practic un torent de astfel de mesaje. Ca să dau un exemplu, eu am un cont pe Facebook și Facebook are o secțiune de Reels. Dacă înainte cel cu Nicușor Dan erau undeva al zecelea, acum sunt primele primele trei, deci cei care avem activitate mai intensă pe rețele social, observăm că lucrul ăsta se întâmplă. Adică apare nunta lui Nicușor Dan cu Maia Sandu, oficiată de Macron sau tot felul de secvențe care arată faptul că nu e calificat pentru funcția respectivă.
Mesaje de ridiculizare, de felul celui care a apărut și în cazul ambasadei Moscovei, că românii au văzut un OZN.
Exact. Aici cred că ar trebui să fie un punct de întrebare masiv pentru Administrația prezidențială, care ar putea să sesizeze inclusiv CNA pe toate aceste mișcări care au devenit foarte vizibile.
Deci ele nu mai sunt întâmplări, nu e cineva, un elev sau un student, care face niște videoclipuri. Nu, ele curg la fel cum curgeau în timpul campaniei lui Călin Georgescu, dar pare că nimeni nu le observă. Cred că ar trebui să fie o preocupare, pentru că odată ce s-a găsit o breșă vulnerabilă, Rusia va încerca să o lărgească.
Rusia vrea să aibă acces cât mai extins la Marea Neagră, pentru că Marea Neagră este o mare de apă dulce care favorizează navigația și Rusia nu are o ieșire la o altă mare dulce. Are ieșiri la mări înghețate.
Noi nu reprezentăm un pericol foarte mare. Dar Rusia ar vrea să aibă și această zonă de litoral care se întinde până la Odesa, pentru a avea o flotă mai extinsă și pentru a putea traversa mai ușor în Marea Mediterană.
Citiți interviul integral pe Spotmedia.ro.