O nouă lege a pensiilor nu ne va ajuta, dar există soluții

Soluțiile ar fi o mai bună colectare a contribuțiilor, retragerea politicului din deciziile tehnice și creșterea contribuțiilor la pilonul 2 de pensii, care ar fi trebuit să fie acum 6%, dar a ajuns doar la 3,75%, spune fostul ministru al Muncii, Mihai Șeitan.

”Banii care se duc în sistemul de pensii privat sunt investiți și readuc bani la buget prin taxe și impozite. În pilonul 2 avem 16 miliarde de euro în 12 ani de funcționare. Banii aceștia nu sunt în seifuri, sunt investiți, aduc randamente, produc și aduc banii în sistem pe partea cealaltă. Banii care se duc în pilonul 2 ajută la deficit”, a explicat Mihai Șeitan într-un interviu acordat SpotMedia.ro.

Iar “când vor ajunge la pensie, oamenii vor avea pensie mai mare din pilonul 2, mai mica din pilonul 1, și în total bani mai mulți din aceleași contribuții plătite”.

Mihai Șeitan a fost șeful Oficiului pentru Coordonarea Reformei Sistemelor de Pensii din România (Banca Mondială), a fost președintele Casei Naționale de Pensii în perioada februarie 2005 - mai 2007, a coordonat echipa tehnică de elaborare a Legii privind sistemul unitar de pensii publice.

Periodic ajungem la discuția despre nesustenabilitatea bugetului de pensii și despre necesitatea unei noi legi. De ce?

Prima problemă mare este că pensiile sunt supuse politicului cu modificări din dorința de a atrage voturi.

Politicul intervine pe un sistem tehnic în funcție de interese și apartenențe. Nu ar avea voie să decidă politicul cum trebuie indexată pensia sau cum trebuie păstrată pensia la puterea ei de cumpărare.

Valoarea punctului de pensie ca și indexarea trebuie să fie automate, fără legătură cu politicul. Asta trebuie stabilit prin lege, a fost stabilit prin lege, dar nu se aplică.

La 1 ianuarie ar fi trebuit să avem o majorare de pensii automată cu 50% din salariul mediu și rata inflației. Nu s-a întâmplat.

Pentru că și așa deficitul la bugetul de pensii e foarte mare.

Niciunde sistemul de pensii nu funcționează fără bani de la bugetul de stat. Sunt țări în care bugetul de stat intervine cu o treime, patronii cu o treime și contribuțiile o treime.

Populația îmbătrânește în toată lumea și sistemele care se bazează pe piramide de vârstă nu mai sunt foarte rentabile.

Cu alte cuvinte, nesustenabilitatea nu este o chestiune strict românească și nici o descoperire extraordinară.

Nici vorbă. Și în toate țările se caută soluții de rezolvare. Se vorbește mult acum despre creșterea vârstei de pensionare. Se pune problema asta în toate țările. În țările nordice a crescut cel mai mult.

Dar asta nu rezolvă problema sistemului, ci doar o întârzie.

Și care e soluția?

Noi am creat un sistem cu piloni, nu zic că este perfect, dar are susținere financiară puternică. El trebuie dus mai departe.

Sigur că trebuie unele modificări, și în direcția egalizării vârstei de pensionare. Dar a face o lege nouă de la capăt, care să intre în vigoare în 2023, e doar o întârziere ca să se asigure bugetarea altor elemente în perioada aceasta.

Lucrurile trebuie văzute ca un sistem cu mai mulți piloni. Pensii private obligatorii și opționale, ocupaționale, au fost create ca să întărească sistemul public.

În sistemul public este evident că îmbătrânirea populației duce la scăderea veniturilor, combinată cu creșterea speranței de viață.

Și, atenție, e vorba despre speranța de viață la naștere. Noi avem o speranță de viață mai mică, pentru că se moare mai devreme la diverse categorii de vârstă. Sunt copii care mor până la un an, doi sau trei ani, tineri care mor la 20 – 30 de ani.

Oamenii care ajung în pensie mai trăiesc în medie 14 -15 ani. Deci ar trebui să vorbim despre speranța de viață la pensie.

Citiți articolul integral pe Spotmedia.ro.