De ce a scăzut ritmul vaccinării și ce soluții există acum
24 mai 2021
Aceștia nu au nici talentul, nici experiența celor care lucrează pe baze comerciale, sub presiunea profitului.
Unul dintre principalele mobiluri ale vaccinării a fost frica. În momentul în care s-a relaxat atmosfera, a scăzut nivelul de frică și, odată cu el, mobilizarea populației. Ce putem face? La nivelul fiecărui public trebuie să trimiți mesageri care îi inspiră încredere și care pot fi actori, sportivi, artiști de muzică populară, chiar maneliști, spune prof. univ. dr. Dumitru Borțun.
Datele statistice arată că mai puțin de un sfert din populația eligibilă a României s-a vaccinat împotriva Covid, deși autoritățile făcuseră previziuni optimiste, fixând termene care se dovedesc acum imposibil de respectat.
Între timp, societatea s-a relaxat pe deplin, deși datele INSP arată că un minim risc de a te infecta există chiar și după vaccinare, cu atât mai mult înainte.
De ce a scăzut ritmul vaccinării, în ciuda faptului că te poți vaccina fără programare, doar cu buletinul, că s-au deschis centre lângă centre, inclusiv de tip drive-thru, și s-au organizat maratoane de vaccinare? Unde au greșit autoritățile și ce ar trebui făcut pentru ca ritmul imunizării să fie accelerat astfel încât să punem capăt pandemiei cât mai repede?
Sunt întrebări la care ne răspunde astăzi prof. Dumitru Borțun, doctor în filosofie și profesor universitar de ”Etică în comunicare” la SNSPA, președintele Juriului de Onoare al Asociaţiei Române de Relaţii Publice, care nu exclude ideea recompensării celor care se vaccinează, dimpotrivă.
”Unii oameni sunt la fel de indiferenți față de vaccinare cum sunt și față de votare. Pentru ei, votul și vaccinul sunt două lucruri lipsite de sens. Suntem pe un câmp al responsabilității minime, care tinde spre zero. Așa că trebuie încurajați cu ce știu ei, cu ce au fost obișnuiți, adică să fie recompensați pentru a face un lucru al cărui rost nu-l înțeleg.
Cu o precizare: în cazul votului, stratagema este imorală și antidemocratică, împotriva binelui comun; în cazul vaccinării, ea este morală și este pusă în slujba interesului public”, subliniază Dumitru Borțun în interviul acordat SpotMedia.ro:
Spot: E important să găsim soluțiile optime, pentru că depindem unii de alții ca să punem capăt pandemiei. Însă datele arată că entuziasmul pentru vaccinare a scăzut. E un fenomen social normal sau autoritățile au greșit undeva?
Este firesc, pentru că unul dintre principalele mobiluri ale vaccinării a fost frica; în momentul în care s-a relaxat atmosfera, a scăzut nivelul de frică și, odată cu el, mobilizarea populației.
Este normal să se întâmple asta. Dar greșelile care s-au făcut s-au făcut la nivel de comunicare, iar ele s-au făcut din capul locului.
În primul rând, s-au confundat două tipuri de campanie de comunicare: campania de conștientizare și campania de informare. Guvernanții au făcut doar o campanie de informare a populației, or, în situații în care există probleme discutabile, cum e problema vaccinării, trebuie să faci campanie de conștientizare. Se numește awareness campaign și se găsește în orice manual de Relații publice.
Guvernanții n-au făcut-o. Nu au specialiști pentru așa ceva, dar nici nu vor să apeleze la asociațiile profesionale cum sunt Asociația Română de Relații Publice și International Advertising Association - Romania, care sunt singurele asociații profesionale ale comunicatorilor.
Au preferat să lucreze cu semi-profesioniști, pregătiți prin laboratoarele Armatei sau ale serviciilor secrete, dar care nu au nici talentul, nici experiența celor care lucrează pe baze comerciale, sub presiunea profitului.
Una dintre plăgile societății noastre sunt acești „consilierii din umbră ai guvernanților”, care văd că au invadat și terenul comunicării publice. Toate guvernele au lucrat cu ei. Vin unii, pleacă alții, dar consilierii rămân. Adică niște oameni pe care nu i-a ales nimeni și care nu au primit votul Parlamentului.
Spot: Nu s-a lucrat cu specialiștii în comunicare, în schimb, s-a apelat la Armată. Cât de convingătoare poate fi Armata?
Exact! Militarii au apelat la militari. Au apelat la cei pe care îi cunoșteau din sistem, nu la specialiști din afara sistemului.
E ceva tipic pentru România: nu dăm prioritate realizării cu succes a obiectivelor, ci oamenilor cu care preferăm să lucrăm. Dar intenția a fost una bună: a fost o încercare naivă de a se depolitiza campania; din păcate, s-a picat din lac în puț.
Politizarea inițială a făcut mult rău campaniei de comunicare a măsurilor legate de pandemie.
În momentul în care ieși în față cu oameni ai Guvernului, îi întorci împotriva ideii de pandemie și de restricție pe toți care nu susțin Guvernul. Să nu uităm că 30% dintre cei care au fost la urne în 2020 au votat cu PSD; acești oameni nici nu vor să-i vadă pe guvernanții de-acum. Îi putem adăuga și pe cei care nu-i simpatizează, dar n-au votat.
Deci politizarea inițială a fost greșită – să vii cu mutrele guvernanților în loc să vii cu medici, cu sportivi, cu artiști... Se putea veni chiar și cu maneliști, nu e ceva greșit. La nivelul fiecărui public trebuie să vii cu oamenii care contează pentru publicul respectiv, să-i trimiți mesageri care îi inspiră încredere.
Citiți articolul integral pe Spotmedia.ro.