INTERVIU | Rusia ar pune și mai multe probleme Ucrainei, dacă ar instala la Chișinău un guvern pro-rus | Vocile celorlalţi | DW | 09.11.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Vocile celorlalţi

INTERVIU | Rusia ar pune și mai multe probleme Ucrainei, dacă ar instala la Chișinău un guvern pro-rus

PRESShub a invitat-o pe Ileana Racheru, expert în spațiul ex-sovietic și doctor în științe politice la Universitatea din București, să explice cât de puternic este pericolul rusesc pentru Maia Sandu și partidul ei.

Bruxelles Parlamentul European Maia Sandu

Președinta pro-europeană a Republicii Moldova, Maia Sandu, aici în Parlamentul European

Republica Moldova devine, în contextul războiului ruso-ucrainean, țara cea mai afectată economic și energetic. Inevitabil, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, a început să plătească electoral factura grea a războiului. Pe fondul erodării de popularitate, principala temere devine ascensiunea unor facțiuni politice pro-ruse care are putea prelua puterea la următoarele alegeri.

Cele mai importante declarații ale Ilenei Racheru

Republica Moldova are mari probleme de securitate, care decurg atât din proximitatea față de zona de conflict, existența unei false asigurări de securitate care este statutul de neutralitate.

Diplomația moldovenească a înregistrat cele mai importante succese din ultimii 30 ani: președinta a fost interlocutoarea unor lideri europeni de prim rang, chestionarul cu privire la cererea de aderare la UE a fost completat într-un timp record, la Chișinău va fi organizat în 2023 summit-ul Comunității Politice Europene, la care vor participa 44 lideri ai statelor și regiunilor din Europa.

Potrivit sondajelor de opinie, aproximativ 30% din respondenți susțin unirea celor două state. Presupun că aceasta este electoratul pe care vrea să îl convingă Coaliția pentru Unitate și Bunăstare.

În R. Moldova, nu doar partidele cu un discurs anti-România/Occident pot fi conectate la rețelele de corupție, finanțare, șantaj și spionaj întreținute de Rusia. Pot fi la fel de bine partide fals pro-europene (cum este inițiativa primarului Chișinăului Ion Ceban – Mișcarea Alternativă Națională).

Este clar că o guvernare pro-rusă nu ar obține sprijin financiar din Occident, chiar dacă aceasta ar susține declarativ aderarea la UE, așa cum face primarul Chișinăului, Ion Ceban.

În criza energetică, ajutorul României este esențial. Guvernul de la București a modificat, în octombrie 2022, o ordonanță din energie și a stabilit că producătorii de energie electrică din România sunt obligați să vândă energie la preț preferențial de 450 lei/MWh către companii din Republica Moldova.

Platohniuc, Șor și Platon nu au șanse să revină ca politicieni în Republica Moldova. Sunt mult prea compromiși.

PRESShub: PAS plătește în mod inevitabil factura războiului, în Republica Moldova. Credeți în inițiativa de a se crea alternativă politică pro-europeană la PAS? Există resurse politice pentru o astfel de acțiune? 

Ileana Racheru: PAS plătește, de fapt, mai multe facturi: pe cea a războiului, a consecințelor economice ale pandemiei, precum și a faptului că în cei peste 30 ani de independență, Republica Moldova a fost un stat cu instituții profund nereformate și cu o elită politică majoritar mafiotizată și coruptă,  care a pendulat între Moscova și Occident.

La acestea se adaugă și consecința firească a erodării suportului popular pe fondul prezenței la guvernare. Republica Moldova are mari probleme de securitate, care decurg atât din proximitatea față de zona de conflict, cât și dintr-o falsă asigurăre de securitate care este statutul de neutralitate.

Primul stat care nu respectă acest statut este chiar Rusia. Moscova a  avut intenția de a ocupa militar Moldova în 2022 și îi pune în pericol teritoriul și cetățenii cu rachete care eșuează în a ținti doar Ucraina.

PAS nu și-a epuizat perspectivele. Are meritul de a fi ținut pe linia de plutire Republica Moldova, într-un context economic și de securitate extrem de nefavorabil și de a fi reușit să o includă pe lista statelor candidate la aderare.

Diplomația moldovenească a înregistrat cele mai importante succese din ultimii 30 ani: președinta a fost interlocutoarea unor lideri europeni de prim rang, chestionarul cu privire la cererea de aderare la UE a fost completat într-un timp record, la Chișinău va fi organizat în 2023 summit-ul Comunității Politice Europene, la care vor participa 44 lideri ai statelor și regiunilor din Europa.

PAS a întrerupt „traditia” partidelor din R. Moldova post independentă care, odată ajunse la putere, au preluat rețelele de corupție ale predecesorilor.

Nu în ultimul rând, PAS a reușit să aducă bani europeni in R.Moldova. Igor Dodon a lăsat moștenire o țară izolată, al cărei președinte era primit doar de Alexandr Lukasenko, Erdoğan și reprezentanți ai unor dictaturi din Orientul Mijlociu.

PAS este încă un partid cu potențial reformist, dar, care va fi pus în fața unor teste importante în  sfera justiției, acțiunile sunt tergiversate (după cum a declarat chiar Maia Sandu), precum și a crizei energetice cauzate de Rusia (care are drept consecință imediată creșterea facturilor populației, deja aflată la limita subzistenței).

Cred că e nevoie, mai degrabă, de un partid care să devină partenerul PAS pentru construirea unei noi majorități, după alegerile din 2025.

Citește și: REPowerEU: o decizie-cheie despre banii europenilor și traista românilor

Ce părere aveți despre mișcarea Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, care promite tot o platformă pro-europeană? 

Este o inițiativă într-o formă destul de incipientă, care săptămâna trecută a avut primul congres ce a pus bazele unui partid politic, de orientare liberală, pro-europeană. Promite integrarea Republicii Moldova în UE până în 2030, reforme în justiției și administrație, drepturi și libertăți specifice democrațiilor liberale.

Are și mesaje cu privire la „spații comune integrate cu România” și „un proiect de unitate națională”, ceea ce sugerează că ar putea fi și un nou partid unionist.

Potrivit sondajelor de opinie, aproximativ 30% din respondenți susțin unirea celor două state. Presupun că aceasta este electoratul pe care vrea să îl convingă noul partid.

Citiți interviul integral pe Presshub.ro.