Forțele pro-ruse urmăresc căderea guvernării Maia Sandu
22 noiembrie 2022
PRESShub a discutat cu Dionis Cenușă, analist de risc politic stabilit în Germania, unde își urmează studiile doctorale la Universitatea Justus-Liebig din Giessen. Este expert asociat la „Expert-Grup” (Moldova) și la Centrul de Studii Est-Europene (Lituania). Deține o diplomă de Master în Studii Interdisciplinare Europene de la Colegiul Europei (2013) și este absolvent al Programului Avansat în Drept și Economie UE al Facultății de Drept din Riga (2014)
Cele mai importante declarații ale lui Dionis Cenușă
Chiar și forțele pro-ruse văd importanță în relații convenabile cu UE, manifestând pragmatism legat de asistența financiară europeană.
Datorită inițierii dialogului de pre-aderare cu UE, autoritățile moldovenești se mențin pe linia de plutire, chiar dacă situația socio-economică din țară riscă să se deterioreze în viitoarele 4 luni.
Există grupări cleptocratice în afara țării, care vor să exploateze crizele pe care le traversează guvernarea pentru a o slăbi, cu tentativa de a genera căderea guvernului și a declanșa alegeri parlamentare anticipate.
În fruntea protestelor este omul de afaceri Ilan Șor, care se ascunde de justiția moldovenească în Israel începând cu 2019.
Asistăm la o exploatare a sărăciei de către unii reprezentanți ai clasei politice, ceea ce s-a întâmplat și anterior în Moldova, deși mai degrabă în timpul campaniilor electorale și la o scară mult mai mică.
PRESShub: În iunie anul acesta, Republica Moldova a primit statutul de candidată UE, în ciuda faptului că economia și statul de drept din țară au fost profund afectate de regimurile cleptocratice. Cum credeți că a favorizat războiul din Ucraina acordarea acestui statut?
Dionis Cenușă: Contextul regional a ajutat în procesul de obținere a statutului de țară candidat mai mult decât pregătirea internă. În primul rând, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat percepția actorilor regionali, precum UE, asupra securității regionale.
Astfel, deschiderea pentru extinderea UE constituie înainte de toate o tentativă a spori securitate în vecinătatea europeană.
Al doilea considerent major care a favorizat candidatura este precedentul ucrainean. Odată cu solicitarea candidaturii de către Ucraina, celelalte state cu Acorduri de Asociere cu UE – Moldova și Georgia – au urmat impulsul ucrainean. Prin urmare, caracterul pro-activ al diplomației ucrainene a determinat UE să depășească fobiile legate de lărgire.
Demonstrând solidaritate față de cauza ucraineană împotriva invaziunii rusești, UE s-a găsit nevoită să extindă aceeași politică de deschidere față de Moldova și Georgia. De aceea, Ucraina are un merit considerabil în contextul candidaturii obținute de Moldova.
Republica Moldova nu putea deveni țară candidată UE fără semnalul politic clar al guvernului de la Chișinău, de angajament în procesul de aderare, dat Bruxelles-ului. Moldova a accelerat completarea chestionarului de aderare al Comisiei Europene, transmițând într-o lună răspunsurile la peste 2.100 de întrebări. Prin comparație, Bosnia a avut nevoie de 14 luni pentru completarea aceluiași chestionar.
La vremea respectivă, Chișinăul a fost vizitat de peste 30 de delegații de înalți oficiali din țările Uniunii Europene, fiind lansat dialogul la nivel înalt dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.
Cât de mult credeți că a contribuit această realizare a guvernului Maiei Sandu la creșterea suportului ei politic în rândul populației? Cum privesc cetățenii Republicii Moldova perspectiva aderării la UE?
Exponenții guvernării de la Chișinău deseori afirmă că dacă nu erau ei la cârma statului, atunci Moldova ar fi eșuat să obțină statutul de candidat. Realitatea este însă mai nuanțată.
Forțele politice moldovenești cu simpatii pro-ruse care au fost la guvernare în perioada 2019-2021, inclusiv într-o alianță conjuncturală de circa jumătate de an împreună cu Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condusă în acel moment de Maia Sandu, nu au subminat în niciun fel Acordul de Asociere cu UE.
Citiți interviul integral pe Presshub.ro.