Interesele din spatele conflictului PSD-PNL | România | DW | 01.02.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Analiză

Interesele din spatele conflictului PSD-PNL

PSD face agenda guvernamentală, miniștrii social-democrați sunt cei care vorbesc în numele executivului de mai multe ori pe săptămână, cele mai multe inițiative sunt anunțate de șeful PSD.

Liderul PSD Marcel Ciolacu după alegerile parlamentare din decembrie 2020

Liderul PSD Marcel Ciolacu după alegerile parlamentare din decembrie 2020, la care PSD s-a clasat pe locul 1

Ca urmare, scorul acestui partid este dublu față de cel al liberalilor. Cei 6 milioane de euro cheltuiți pentru publicitate și propagandă anul trecut au ajutat și ei la ridicarea social-democraților. După cum arată sondajele, liberalilor nu le-a ajuns, însă, suma de 4 milioane de euro alocată pentru îmbunătățirea imaginii, deși acest buget de publicitate a fost mai mare decât cel stabilit de Coca-Cola pentru piața românească, după cum au calculat Cătălin Tolontan și Libertatea.

Conflictul din coaliție pornește de la dezechilibrul care există între prestația PSD și cea a PNL, între eficiența propagandei social-democrate și a celei liberale și mai ales între rezultatele date de sondaje în care PSD este cotat cu 36%, iar PNL cu 16%. Dar confruntarea din marea coaliție formată anul trecut mai are și alte falii care se văd.

(1) Prima dintre ele pornește de la împărțirea banilor în teritoriu și care încă nu a scos la vedere disensiunile.

(2) Apoi, interesele uneori divergente și care adesea oglindesc cererile clienților politici produc, de asemenea, mici cutremure, cum ar fi, de pildă, soluția crizei energetice: PSD propune întoarcerea, cel puțin temporară, la piața reglementată de energie, în vreme ce PNL insistă pentru rămânerea la cea liberalizată. Deocamdată, cel mai mult câștigă din situația actuală producătorii de energie, iar pe bursă (BVB) Fondul Proprietatea și alți investitori, care au știut unde să-și plaseze banii. Cel mai mult pierd, pe moment, furnizorii, care până acum au câștigat foarte bine, dar care sunt într-o oarecare dificultate, fiindcă nu mai au voie să-i deconecteze pe rău platnici, potrivit unei ordonanțe de urgență și, în schimb, sunt nevoiți să cumpere energie la prețuri tot mai mari.

(3) Schimbarea Legii offshore de care depind investițiile pentru extragerea gazelor din Marea Neagră este un alt punct în care PNL și PSD nu au căzut de acord. În forma actuală, așa cum a fost adoptată pe vremea lui Liviu Dragnea, în 2018, legea blochează investițiile în Marea Neagră și avantajează Moscova, fiindcă încurajează importul gazelor rusești, crește dependența României de Rusia și restrânge profitul companiilor. Un studiu făcut anii trecuți scoate în evidență că, potrivit Legii Dragnea, 90% din profitul exploatării din Marea Neagră ar reveni statului prin taxare, iar companiile investitoare ar rămâne cu 10%, ceea ce ar fi prea puțin. În acest peisaj alunecos, americanii de la Exxon au hotărât să abandoneze exploatarea în perimetrul românesc al Mării Neagre.

(4) Eliminarea Secției Speciale de anchetare a magistraților, o cerință a Comisiei Europene, a Curții de Justiție a UE, a Comisiei de la Veneția ar fi putut fi o problemă în plus în coaliție, dacă liberalii și-ar fi menținut linia dură de reformare a justiției, așa cum promiseseră în campania electorală. Proiectul făcut de ministrul Cătălin Predoiu reflectă însă atât de uzatul citat din Caragiale: „Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale”. Pe scurt, proiectul prevede că după desființarea Secției Speciale, dosarele vor fi preluate de procurori de la mai multe parchete, selectați de CSM.

Fostul ministru USR, Stelian Ion, propusese ca dosarele să revină la parchetele de specialitate, DNA și DIICOT, o soluție de care mulți magistrați se tem fiindcă moralitatea multora dintre ei ar putea reveni în prim plan.

(5) La întrebarea cum să fie atenuate măririle de prețuri, prin scăderea TVA sau prin plafonarea prețurilor, liderul PSD propune plafonarea prețurilor la alimentele de bază, după modelul aplicat în Ungaria de Viktor Orban, aflat în plină campanie electorală. Liberalii se opun, dar n-au avansat încă nicio soluție. Social-democrații au venit repede cu această idee din motive mai degrabă propagandistice decât practice, știind că în România, ideea nu poate fi pusă în aplicare. Astfel, oamenii au aflat deja că social-democrații sunt cei care vor ieftinirea, iar liberalii, nu. Aceasta e rețeta PSD: să demonstreze că ei vor binele țării și al românilor, dar că PNL se opune.

Cu această strategie, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a ajuns la 27% cotă de încredere, cu zece procente mai mult decât președintele Klaus Iohannis (CURS, ianuarie 2022). Liderul PNL, Florin Cîțu, are doar 11% și se află în partea de jos a clasamentului, sub președintele UDMR (13%).

Premierul Nicolae Ciucă, deși tăcut și cu acuzații de plagiat în portofoliu, se menține la 27%, la fel ca șeful PSD, care, după cum afirmă unele voci, și-a asumat și grija primului ministru. Practic, nu există la posturile de televiziuni niciun fel de critici la adresa lui Nicolae Ciucă, așa cum nu există prea multe nici la adresa lui Marcel Ciolacu.

În cercurile politice se spune că generalul ar fi mai mult al social-democraților, decât al liberalilor. De altfel, vocea lui nu se aude, Guvernul vorbește prin ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, și prin ministrul Apărării, Vasile Dîncu. Ei sunt peste tot, la conferințe de presă, la televiziuni, la întâlniri internaționale. Social-democrații s-au priceput mai mereu cum să întoarcă în avantajul lor situațiile de criză.

Competița dintre PSD și PNL se dă pentru bani și pentru influență, mai ales că în unele situații banii produc influența. Vasile Dîncu atrăgea însă atenția că orice conflict din coaliție se va reflecta în creșterea AUR.