Indicele mondial al corupției: întrebări și răspunsuri

Cine realizează indicele mondial al corupției?

Transparency International publică anual un raport privind eficacitatea cu care țările lumii combat corupția. Transparency alcătuiește clasamentul corupției pe glob cu ajutorul a 12 organizații internaționale renumite. Acestea îi întreabă pe experți și pe oamenii de afaceri despre estimările lor privind situația corupției în țările acestora. De aceea, Transparency numește acest clasament drept un indice al percepției corupției. Alte modalități de măsurare a corupției ar fi mult mai greu de aplicat, din cauză că activitățile ilegale ca mita și frauda se petrec în secret și sunt greu de înregistrat obiectiv.

Potrivit Transparency, indicele ar măsura mai ales gradul de răspândire al mitei, fraudei și nepotismului în diversele țări ale lumii. Dar și existența și eficiența legilor anti-corupție. Obiectivul este găsirea unui mijloc de a face corupția vizibilă și de a putea face comparații între state.

Întrebări decisive la alcătuirea indicelui ar fi: au diverse grupuri de interese o influență prea mare asupra guvernului? Se dau joburile din sectorul public pe bază de competențe sau pe relații? Sunt protejați legal jurnaliștii sau activiștii care dezvăluie cazurile de corupție?

Ce țări și regiuni sunt cele mai curate?

În clasament, o țară poate atinge un maxim de 100 de puncte (corupție zero) sau un minim de 0 puncte (corupție totală).

Țara care combate cel mai bine corupția este Danemarca, cu 88 de puncte, urmată de Noua Zeelandă, Singapore, Suedia și Elveția.

După regiuni, cele mai puțin corupte sunt Europa de Vest și Uniunea Europeană. Media este aici de 66 de puncte.

Ce țări și regiuni sunt cele mai corupte?

Cele mai proaste rezultate le-au obținut patru țări lovite de ani buni de războaie civile: Somalia, Siria, Sudanul de Sud și Yemenul. La acestea se adaugă Coreea de Nord.

Cea mai coruptă regiune este în Africa, în sudul Saharei. Mult sub medie s-au aflat în 2018 și Europa de Est și Asia Centrală, unde, potrivit indicelui, "absența voinței politice și a drepturilor politice, precum și instituțiile slabe creează condițiile extinderii corupției, fără o rezistență prea mare".

Cum este în România? Dar în Germania?

România a coborât două poziții în clasamentul pe 2018, până pe locul 61, cu 47 de puncte. "Deși România și Bulgaria au înregistrat progrese în indicele mondial al corupției în anii trecuți, acum au pierdut fiecare câte un punct, după ce anul trecut am avut un scandal de corupție major în Bulgaria, în timp ce în România au avut loc ample proteste anti-corupție," motivează Transparency International.

Germania se află pe locul 11 din 180, cu 80 de puncte, la egalitate cu Marea Britanie. Punctaje mai bune au obținut Danemarca, Noua Zeelandă, Finlanda, Singapore, Suedia și Elveția, precum și Norvegia, Olanda, Canada și Luxemburg.

Anul trecut, Germania a fost pe locul 12, cu 81 de puncte - deci a bătut pasul pe loc. Transparency International a criticat: "Germania stagnează deja de câțiva ani."

Sunt țările democratice mai puțin corupte decât cele nedemocratice?

Da, în mod clar, chiar dacă există excepții. Țările democratice au atins o medie de 75 de puncte, față de cele 30 de puncte obținute în medie de regimurile autocrate.

Potrivit Transparency International, Turcia și Ungaria sunt exemple despre modul în care crește corupția atunci când o țară începe să se îndepărteze de valorile democratice. Între 2012 și 2018, Ungaria a pierdut 9 puncte în clasamentul corupției iar Turcia 8.

Populiștii au promis combaterea corupției. Ș-au ținut de cuvânt?

Transparency International crede dimpotrivă că politicienii populiști sunt mai degrabă o piedică în combaterea corupției. Organizația dă ca exemplu SUA: Donald Trump a câștigat prezidențialele și cu sloganul "Drain the swamp" ("Să secăm mlaștina corupției!"). Dar indicele TI arată că la Washington lucrurile s-au înrăutățit în mandatul lui Trump: SUA au pierdut patru puncte în clasamentul pe 2018. Acest lucru s-ar datora, potrivit Transparency International, faptului că în SUA sunt puse tot mai mult la îndoială fundamentele democratice. Mai mult, ar fi avut loc o "erodare a normelor etice la cel mai înalt nivel al puterii".

"Corupția înflorește acolo unde fundamentul democrației este slăbit, iar populiștii se folosesc de aceste evoluții, așa cum am văzut în multe țări", a declarat Delia Ferreira Rubio, șefa Transparency International.