Incendii puternice de vegetație în Europa, SUA, Australia: cum le putem preveni? | Societate | DW | 17.08.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Societate

Incendii puternice de vegetație în Europa, SUA, Australia: cum le putem preveni?

Din Spania până în SUA și Maroc, incendiile de vegetație ard fără control. DW analizează strategiile de prevenire a acestor fenomene agravate de schimbările climatice.

Pompier luptând cu flăcările în Grecia, la Vetera (23.07.2022)

Pompier luptând cu flăcările în Grecia, la Vetera (23.07.2022)

Focul arde pădurile de sute de milioane de ani, dar acum incendii fără precedent ard mai puternic și timp mai îndelungat, parțial din cauza schimbărilor climatice. Scăderea precipitațiilor șisecetele mai îndelungate fac ca pădurile să fie atât de uscate, încât fulgerele localizate pot declanșa un mic incendiu care se transformă într-un infern înainte ca pompierii să poată limita pagubele.

Așa s-a petercut în cazul super-incendiilor australiene Black Summer din 2019-2020, care au ars aproape 60 de milioane de acri (24 de milioane de hectare), încât pădurile umede, altădată rezistente la incendii, au fost cuprinse de flăcări. Și, pe măsură ce continuăm să încălzim planeta prin arderea combustibililor fosili, aceste incendii se vor agrava, punând în pericol mai mulți oameni și animale sălbatice.

"Nu suntem pe cale să reducem riscul", a declarat Hamish Clarke, cercetător principal la școala de științe forestiere și ale ecosistemelor de la Universitatea din Melbourne, Australia. "Trebuie să schimbăm urgent cursul și să reducem serios emisiile de gaze cu efect de seră."

Clarke a fost coautor al unui articol din ianuarie privind riscul de incendii de tufișuri în Australia, în care susținea că "schimbările climatice depășesc capacitatea de adaptare a sistemelor noastre ecologice și sociale" și că gestionarea incendiilor se află acum la "răscruce". 

Incendii California SUA

Incendii şi în California

Iată trei domenii cheie prin care managementul incendiilor încearcă să se adapteze la o nouă realitate climatică.

Combaterea focului cu foc

Arderea controlată sau "prescrisă" a vegetației forestiere, de cele mai multe ori în lunile mai reci, ajută la diminuarea riscurilor de incendii în timpul verii, prin reducerea cantității de lemn disponibil pentru alimentarea incendiilor. În țările predispuse la incendii, cum ar fi Statele Unite, Australia, Portugalia, Spania, Canada, Franța și Africa de Sud, aceasta este o strategie de prevenire a incendiilor testată de zeci de ani.

Cunoscute și sub denumirea de reducere a riscurilor, aceste strategii de ardere preventivă "sunt foarte eficiente în reducerea intensității și gravității incendiilor", potrivit lui Victor Resco de Dios, profesor de inginerie forestieră la Universitatea din Lleida, Spania.

Însă, pentru a fi un antidot eficient, arderea controlată în condiții de răcoare trebuie acum să se facă pe o "scară spațială foarte mare pentru a deveni eficientă", spune inginerul forestier. În Europa, în special în țările din jurul Mediteranei,precum Grecia, care se confruntă cu incendii de vegetație mai grave în timpul verii, Resco de Dios crede că o "reducere substanțială a riscurilor" va necesita arderi controlate pe o suprafață de 1,5 milioane de hectare. 

O problemă cu arderea prescrisă constă în faptul că schimbările climatice au început să amplifice riscurile. În luna mai, după ce o operațiune de ardere controlată în New Mexico s-a transformat într-unul dintre cele mai grave incendii din istoria statului, șeful Serviciului Forestier al SUA, Randy Moore, a anunțat o pauză cu arderile planificate în pădurile naționale din întreaga țară. Aceasta chiar dacă astfel de cazuri sunt foarte rare.

Popoarele primelor națiuni din SUA și Australia foloseau o formă de ardere controlată pentru a reduce vegetația inflamabilă cu mii de ani înainte de invazia europenilor. 

Aceștia foloseau arderea "frecventă și la intensitate scăzută" în lunile mai reci pentru a reduce amenințarea incendiilor de vegetație și a creea un teren împădurit cu iarbă, asemănător unui parc, care asigura inclusiv biodiversitatea, se arată într-un raport din februarie privind "riscul catastrofal creat de abordările non-indigene de gestionare a incendiilor de tufișuri". 

Infografică suprafață arsă de incendii de vegetație UE

Suprafață arsă de incendii de vegetație în UE

Neglijarea tehnicilor indigene de gestionare a incendiilor înseamnă că "pădurile australiene conțin acum mult mai mult combustibil inflamabil decât înainte de invazia [britanică]", afirmă cercetătorii. De când a redobândit proprietatea asupra terenurilor sale în anii 90, populația indigenă a practicat cu succes gestionarea tradițională a focului în regiunea Kimberly din nordul Australiei în timpul sezonului uscat mai rece.

Introducerea dronelor în prima linie a focului

Deși prevenția este cel mai bun remediu, tehnologia a devenit din ce în ce mai importantă atunci când se încearcă suprimarea mega-incendiilor. Sateliții gestionați de organisme precum NASA ajută deja pompierii să urmărească incendiile în mișcare pe întreaga planetă. Cu toate acestea, dronele devin un instrument de înaltă tehnologie indispensabil pentru combaterea mai precisă a incendiilor. 

Un proiect în curs de desfășurare în Finlanda, unde 75% din teren este acoperit de păduri, facilitează urmărirea incendiilor de pădure emergente cu ajutorul dronelor.

"Dezvoltăm o nouă tehnologie de dronă bazată pe inteligență artificială pentru a detecta rapid incendiile de pădure și pentru a oferi o conștientizare a situației în momentul stingerii incendiilor", a declarat profesorul Eija Honkavaara de la Institutul Național de Măsurători Terestre din Finlanda (NLS) și membru al grupului de cercetare care a realizat acest proiect, consorțiul FireMan.

După ce 400.000 de hectare de pădure europeană au ars în 2019, numărul acestora a crescut cu 25% în anul următor. Victor Resco de Dios se așteaptă ca o Europă Centrală mai caldă și mai uscată și chiar Scandinavia "să înceapă să se confrunte cu mega-incendii în următoarele câteva decenii".

"Dronele ne pot ajuta în furnizarea de informații în timp real cu privire la modul în care avansează frontul de incendiu și la cât de înalte și fierbinți sunt flăcările", a declarat Eija Honkavaara într-un comunicat. Dronele furnizează date de la distanță în timp real și sunt echipate cu senzori care pot vedea prin fum pentru a detecta dimensiunea exactă a incendiului. Acest mecanism presupune însă existența unor conexiuni stabile la Internet în zone izolate. 

Cum să protejăm pădurile împotriva schimbărilor climatice

"Incendiile de vegetație există pe Pământ de 420 de milioane de ani iar vegetația este adaptată la ele", a declarat Victor Resco de Dios.  

Cu toate acestea, este posibil ca proprietățile endemice de regenerare ale pădurilor să nu mai fie suficiente. Potrivit experților, ecosistemele forestiere vulnerabile trebuie să fie adaptate la incendiile de vegetație frecvente, prin plantarea unor specii de plante mai rezistente la climă și la secetă.

"Trebuie să luăm în considerare clima viitorului și să plantăm specii din locuri mai uscate", a declarat Resco de Dios. "Adică, nu ar trebui să plantăm specii native, ci pe acelea care cresc în altă parte, în locuri mai calde, astfel încât ele să fie adaptate la climatul din următoarele decenii". În urma unei anchete privind incendiile din Australia, cercetătorii au constatat că, pentru peste 250 de specii de plante, "regenerarea eficientă" devine mai puțin probabilă din cauza frecvenței tot mai mari a incendiilor. 

"Trebuie să luăm în considerare faptul că, până la sfârșitul secolului, clima va fi nepotrivită pentru multe dintre speciile care cresc în prezent și să începem să facem planuri în acest sens", a adăugat Resco de Dios. Acest lucru va necesita monitorizarea atentă a pădurilor aflate în regenerare timp de zeci de ani după ce ele ard. "Dacă doar plantăm copaci și apoi uităm de ei, plantăm viitoarele incendii", spune expertul.