Imigraţie? Da, dar cum? | Germania | DW | 03.10.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Germania

Imigraţie? Da, dar cum?

Politica de azil şi lipsa forţei calificate de muncă: subiectul imigraţiei va crea cu siguranţă din nou mari probleme coaliţiei de la Berlin. DW explică modelele aflate în discuţia privind modificarea legii imigraţiei.

După recentul scandal iscat în jurul şefului serviciului de informaţii interne, Hans-Georg Maaßen, mulţi au sperat că în marea coaliţie, formată din CDU, CSU şi SPD, se vor linişti spiritele pentru ca aceasta să-şi poată vedea din nou de treabă. E, însă, greu de crezut ca liderii formaţiunilor politice să ajungă la un compromis la summitul programt pentru luni seară pe tema migraţiei. Principalele chestiuni care vor trebui lămurite sunt: cum trebuie să arate o nouă lege a imigraţiei, care să atragă în Germania forţă calificată de muncă, de care ţara are atâta nevoie? Şi cum se poate face ca solicitanţii de azil, deja integraţi, dar ale căror cereri au fost respinse, să poată totuşi rămâne aici? Iată câteva modele şi idei care ar putea sta la baza soluţiei.

Schimbare de "bandă"

Persoanele ale căror cereri de azil au fost respinse trebuie să părăsească Germania, fără excepţie, prevede legea. SPD propune reguli mai laxe, pentru a putea fi păstrate persoanele cu calificare profesionalü. Cei care au folosit timpul de aşteptare a răspunsului la cererea de azil găsind un loc de muncă, învăţând limba germană şi integrându-se ar trebui să poată rămâne în Germania, chiar şi în cazul respingerii solicitării lor de azil. 

Potrivit iniţiativei social-democraţilor germani, aceşti oameni ar schimba practic "banda", ca o maşină pe autostradă. Ei obţin dreptul de şedere în ţară pe o altă cale decât cea rezervată solicitanţilor de azil. Concret, printr-o nouă lege a imigraţiei. Vicecancelarul şi totodată ministrul federal de Finanţe, Olaf Scholz, speră ca acest concept al "schimbării de bandă" să fie apreciat pozitiv de către germani.

Urmăriţi videoclipul 02:32

Refugiaţi sirieni şi programatori

"Îi respingem pe cei care n-ar trebui respinşi, spun mulţi germani, atunci când văd că există infractori care reuşesc să se opună unei expulzări, în timp ce şi-ar dori ca acei colegi de serviciu, care-şi fac bine treaba, să poată rămâne şi lucra în continuare", explică Scholz. 

Uniunea formaţiunilor conservatoare respinge categoric această propunere venită din partea SPD. Alexander Dobrindt, şeful fracţiunii CSU din Bundestag, susţine că "cele două categorii de imigranţi - solicitanţii de azil şi forţa calificată de muncă - nu trebuie amestecate". În opinia sa acestea sunt "două situaţii cu totul diferite" şi "nu trebuie semnalizat faptul că indiferent dacă o cerere de azil a fost soluţionată pozitiv sau nu, se poate rămâne în Germania".  

Stabilirea unei date limită

Mulţi dintre criticii propunerii SPD se tem că o astfel de reglementare ar încuraja imigrarea chiar şi în cazul persoanelor care, potrivit criteriilor acordării azilului, nu au nicio şansă de a le îndeplini şi deci nicio persepctivă de a obţine un drept de şedere în Germania. De aceea în discuţie se află stabilirea unei date limită. Astfel, doar solicitanţii de azil care au depus cereri până la o anumită dată ar putea obţine dreptul de a rămâne în Germania, chiar dacă li s-a respins cererea de azil. Conservatorii se opun, însă, în bună parte, acestei propuneri.

Şi de personal medical se duce lipsă acută în Germania

Şi de personal medical se duce lipsă acută în Germania

 

Atragerea lucrătorilor calificaţi

Poziţiile SPD şi CDU/CSU se întâlnesc totuşi într-un punct. Atât social-democraţii, cât şi conservatorii germani sunt de părere că ar trebui folosit potenţialul refugiaţilor şi al migranţilor în general ca forţă calificată de muncă. Liderul CSU, Horst Seehofer, pledează pentru recrutarea lucrătorilor calificaţi din străinătate - fără a fi nevoie de cele două propuneri ale SPD: schimbarea de "bandă" sau stabilirea unei date limită. Într-un document elaborat de Seehofer împreună cu Ministerele Economiei şi Muncii se prevede recrutarea în special a persoanelor din străinătate care dispun de o calificare profesională încheiată şi recunoscută în Germania. Aceste persoane ar trebui să îndeplinească şi alte criterii, cum ar fi să deţină cunoştinţe de limba germană sau să fi emis o cerere de angajare pe piaţa de muncă germană. Autorităţile germane ar înlesni condiţiile de imigrarea pentru aceste persoane apte să lucreze în Republica Federală. 

Sistemul de puncte

Alt model ar fi cel practicat în Canada. Sistemul canadian a fost intens dezbătut în campania electorală pentru Bundestag din 2017, legat de o nouă lege a imigraţiei. Canada îşi alege imigranţii pe baza unui sistem de puncte. În Germania se vorbeşte deja de multă vreme despre preluarea modelului canadian. Astfel, imigranţii ar trebui să îndeplinească o serie de criterii pentru a obţine viza de intrare şi a avea acces pe piaţa muncii. Dar nici acest model nu e pe placul Uniunii CDU/CSU. La summitul marii coaliţii, modelul canadian nu se va afla în discuţie.

Vă mai recomandăm

Audio şi video pe aceeaşi temă