Ilia Troianov: "Vorbim despre răni deschise ale istoriei"

Deutsche Welle: Aţi lansat în Bulgaria romanul dvs. "Putere şi rezistenţă", în care este vorba despre trecutul comunist al ţării. Este încă de actualitate acest subiect? În ce fel este influenţată Bulgaria de acest trecut?

Ilia Troianov: Subiectul nu este de actualitate doar în Bulgaria, ci este o temă centrală în toate ţările fostului bloc estic. Cu toţii am petrecut mult timp în ultimele decenii pentru a discuta despre politica rusească. Şi, în context, despre regimul din Rusia, pentru că toate lucrurile de acolo au legătură directă cu trecutul comunist şi cu aşa-numita tranziţie. Când stau de vorbă cu unii colegi, fie ei maghiari sau polonezi, ajungem la concluzia că între noi există multe asemănări şi că această rană deschisă continuă să fie un subiect pregnant, dacă nu cumva chiar central. Un simbol existenţial al societăţilor noastre.

Aţi pomenit despre Polonia şi Ungaria. Are vreo legătură trecutul comunist cu procesul de renaţionalizare a politicii, care se face simţit în aceste două state?

Renaţionalizarea este, deja, aproape un eufemism. Trebuie înţeles că în aceste ţări are loc anularea societăţii civile şi a progreselor democratice. Aceste lucruri au, desigur, legătură cu ştergerea din memorie a distrugerilor incredibile de care este capabilă o dictatură. Romanţarea dictaturii trecute face foarte uşoară alunecarea spre o nouă dictatură. Eu cred că acest compas de tip "est-vest" sau "stânga-dreapta" nu ne ajută foarte mult. Este vorba mai degrabă despre ce fel de implicare democratică are poporul şi cât de vii sunt instinctele acestuia în privinţa libertăţii şi dreptăţii sociale. Şi, desigur, ar trebui să ne întrebăm dacă nu cumva servilismul şi apatia sunt forţele care domină. Există încă lucruri adânc sedimentate în mentalul colectiv, care relevă o continuitate din 1945 până astăzi.

Credeţi, aşadar, că acest compas bipolar nu mai funcţionează?

Când eşti tu însuţi publicist constaţi, mai devreme sau mai târziu, că dihotomiile iau amploare. Însă, dacă într-adevăr credem în libertatea de exprimare, trebuie să credem şi în pluralitatea ideilor şi a argumentaţiilor. Când constatăm că cei care domină exprimarea în spaţiul public operează cu contraexemple simple, opinia publică - spaţiu al discursului democratic - este pusă în pericol.

Care este rolul presei occidentale, inclusiv DW, într-o Europă aflată în criză? Sau în Bulgaria, o ţară aflată la confluenţa dintre UE, NATO, Rusia şi Turcia?

Avem o nevoie incredibilă, mai acută ca niciodată, de forumuri, de spaţii deschise pentru discuţii. Când am discuţii în compania colegilor din ţările menţionate, mi se spune în mod repetat că există o cenzură atât directă, cât şi indirectă şi că acest lucru restrânge posibilitatea de a te mai exprima. Tot în aceste ţări, multe subiecte au devenit tabu. De pildă, trecutul comunist al Rusiei. Mai mult, asistăm şi la o renaştere a unor figuri naţionale precum Stalin. Nici în Turcia nu există vreo dezbatere critică în legătură cu propria istorie imperială a ţării. Cel puţin asta poţi constata din perspectivă bulgărească. Recent, Erdogan a publicat o hartă a "Turciei Mari", care cuprinde nu doar oraşul Mosul, ci şi multe alte părţi din Europa. Acest lucru scoate la iveală ambiţii şi proiecţii naţionaliste, care au strânsă legătură cu felul în care este narată istoria. Or, de vreme ce în aceste ţări "narativul" este dirijat din ce în ce mai mult de către stat, desigur că presa străină se poate infiltra în dezbatere.

Ilia Troianov are 51 de ani şi este un scriitor german de origine bulgară. Familia sa a fugit în 1971 din Bulgaria în Germania, unde a primit azil politic. Autorul a căpătat anvergură mondială odată cu lansarea romanului "Colecţionarul de lumi", publicat în 2006.

Interviu realizat de Alexander Andreev.