Igor Boțan: Moldova trebuie să fie scoasă din mlaștină

După 20 de ani de la ultima alegere directă a preşedintelui ţării, moldovenii sunt chemaţi pe 13 noiembrie să-şi aleagă şeful statului. Campania pentru actualele alegeri prezidenţiale a relevat că preferințele cetățenilor rămân împărţite între vest și est. După ce săptămâna trecută Igor Dodon, liderul socialiștilor și candidat pro-rus la șefia statului, a promis un interviu pentru Deutsche Welle, ieri, acesta a refuzat, motivând că ar avea un program foarte încărcat. Astfel, astăzi vorbim despre importanţa acestor alegeri şi votul geopolitic al moldovenilor cu Igor Boțan, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT.

DW: Cu ce este mai bună Maia Sandu decât Igor Dodon sau cu ce este liderul socialiștilor mai convingător decât cel al Partidului Acțiune și Solidaritate?

Igor Boțan: Șansele, din punctul meu de vedere, sunt 50 la 50. Totul depinde de capacitatea de mobilizare a candidaților. Noi am văzut din primul tur că ambii candidați au o susținere masivă, doar că resursele mediatice au fost disproporționate. Dodon a beneficiat de resurse imense, pe când Maia Sandu a profitat de o susținere consistentă în ultimele două săptămâni, după ce a fost aleasă drept candidat comun al forțelor anti-oligarhice. De asemenea, totul va depinde și de mobilizarea tinerilor, care s-au prezentat într-un număr mic la primul tur.

În ceea ce priveşte diferențele dintre cei doi candidați, Maia Sandu este un candidat care are un mesaj anti-oligarhic foarte pronunțat şi un mesaj foarte clar referitor la politica externă. Actualmente, sarcina Republicii Moldova este să implementeze prevederile Acordului de Asociere cu UE. Pentru aceasta este nevoie de a lupta cu corupția și de a scoate instituțiile statului de sub controlul forțelor oligarhice, dar și a aduce bunăstarea și un trai decent pentru cetățeni. Acestea sunt lucrurile pe care le promite Maia Sandu. Ea evită să folosească mesaje care ar adânci clivajele existente în societatea noastră.

Pe de altă parte, Igor Dodon este candidatul cu un mesaj geo-politic foarte clar, care vine cu câteva lucruri care au bulversat opinia publică, dar l-a făcut un candidat distinct și l-a ajutat să recucerească electoratul Partidului Comunist. Igor Dodon propune schimbarea vectorului integraționist și anularea Acordului de Asociere. Un alt mesaj a fost legat de susținerea Rusiei și anexarea Crimeii. Mai mult ca atât, Dodon a avut mesaje iredentiste față de Ucraina, că R. Moldova ar trebui să-și ceară înapoi teritoriile istorice, care actualmente sunt parte componentă a țării vecine. Alte mesaje care produc clivaje este interzicerea prin lege a unionismului. O altă promisiune ține de federalizarea țării și rezolvarea problemei transnistrene, dar nu ne-a explicat niciodată ce model va fi îmbrățișat. Totuși, în această campanie, Dodon a încercat să atenueze efectele acestor mesaje, spunând că președintele de fapt nu are atribuții pentru cele afirmate de el anterior. Acest comportament, când folosești mesaje ca să cucerești electoratul, iar pe urmă să spui că funcția supremă de stat e doar pentru a construi poduri, este mai mult decât straniu.

DW: Ambii candidați susțin aproximativ aceleași teze – lupta cu oligarhii și întoarcerea miliardului furat. Sunt lucruri pe care le cer și cetățenii. Va reuși viitorul președinte să realizeze aceste obiective?

I.B.: Cred că Președintele are destule posibilități, mai ales având mandat popular, ca să înceapă lupta cu corupția. Potrivit legislației și Constituției, președintele are atribuții la numirea judecătorilor, la numirea Procurorului general, are atribuții clare în domeniul securității economice și sociale, având dreptul de inițiativă legislativă, dreptul de a se adresa direct cetățenilor sau Parlamentului.

Deci, este o paletă de instrumente la care poate recurge președintele, iar relațiile cu alte instituții sunt foarte bine reglementate de Constituția țării. Astfel, cred că țara are o șansă, dacă președintele va avea capacitatea să deslușească mesajele cetățenilor.

DW: Spre Est sau spre Vest? Se va schimba vectorul geo-politic al țării sau se vor răci relațiile cu partenerii din Occident, în cazul în care va câștiga Igor Dodon?

I.B.: Nu cred că Dodon va înrăutăți dramatic situația. Eu cred că el poate cumva bloca un parcurs mai rapid spre normalitate. Dodon va trebui să se scuze pentru mesajele pe care le-am menționat mai sus și va pierde susținerea acelui electorat pe care a dorit să-l recucerească. Vedem că deja liderul socialiștilor nu mai este împotriva Europei, României, ci vrea doar să asigure ceea ce este scris în Constituție – neutralitatea. Ce înseamnă pedalarea pe acest segment? Nu l-am auzit pe Dodon vorbind că neutralitatea presupune și retragerea prezenței militare rusești.

Totuși, ceea ce poate face bine pentru R. Moldova este să convingă autoritățile de la Moscova să deschidă piața pentru produsele noastre, fără a strica relațiile cu UE. Dar, nu știm în acest caz care vor fi reacțiile Ucrainei, care este un stat de tranzit pentru mărfurile moldovenești, în situația în care Dodon nu-și va cere scuze pentru declarațiile sale iredentiste și cele legate de susținerea anexării Crimeii.

DW: Cât este de real ca Igor Dodon să își realizeze promisiunile – cele de a rescrie sau chiar a anula Acordul de Asociere cu UE?

I.B.: Eu i-aș propune lui Dodon să procedeze ca Charles de Gaulle. Socialistul a promis federalizarea Moldovei și anularea Acordului cu UE. El are toate atribuțiile constituționale să convoace un referendum consultativ și în cazul în care pentru aceste promisiuni ale lui va avea girul cetățenilor, să își continue activitatea. Iar dacă va pierde aceste referendumuri, atunci să procedeze ca fostul președinte francez și să-și dea demisia.

Pe de altă parte, Maia Sandu poate reanima ceea ce a fost stricat – o „istorie de succes”, sub a altă denumire pentru a nu ridiculiza ceea ce am stricat noi ca societate și a readuce încrederea partenerilor europeni.

DW: Va reuși viitorul președinte să găsească o limbă comună cu actuala guvernare?

I.B.: Sigur că trebuie să coopereze și să o facă pe criterii clare. Viitorul Președinte va avea legitimitatea absolută, pe când Guvernul și Parlamentul nu o au. Deci, camertonul care va da tonalitatea cooperării trebuie să fie președinția. Aceasta va trebui să fie bazată pe ideea că R. Moldova trebuie să fie scoasă din mlaștină, iar guvernarea trebuie să facă totul ca legitimitatea președintelui să fie transpusă în realizarea proiectelor și planurilor propuse. Nimănui nu-i trebuie război, iar actuala guvernare va trebui să accepte candidatura pentru că depind, în mare parte, de suportul partenerilor de dezvoltare. Guvernanții vor fi între ciocan și nicovală, dar nu cred că sunt lipsiți de rațiune și înțeleg situația în care se află. Finalmente vom avea un președinte al opoziției, fie că e vorba de un reprezentant al opoziției euro-asiatice, fie unul al celei anti-oligarhice, care vrea realizarea Acordului de Asociere cu UE.

DW: Care sunt primele trei lucruri pe care trebuie să le facă viitorul președinte?

I.B.: Primul lucru pe care l-aș face eu este elaborarea rapidă a unui proiect de lege privind numirea în funcție a conducerii organelor de drept și de reglementare, în baza criteriilor profesionale și de integritate. Acesta va fi cel mai puternic mesaj pentru tânăra generație, că nu contează afilierea politică, ci verticalitatea și profesionalismul. Al doilea lucru: Aș elabora rapid un proiect de soluționare a problemei transnistrene și aș transmite un mesaj foarte clar că pentru cetățenii noștri din Transnistria se prevede un statut foarte special, cu cele mai largi împuterniciri. Acesta va trebui să fie acceptat în paralel cu refacerea securității regionale, atunci când partenerii noștri din vest și est vor sta împreună și vor discuta în privința re-designului acesteia. Pentru ei ar fi ceea ce trebuia să fie în cadrul procesului Meseberg în 2010, când Angela Merkel trebuia să discute cu Dimitrii Medvedev. Al treilea lucru pe care l-aș face ar fi un program special pentru diasporă, cu garanții că acești oameni, cu experiența și resursele acumulate, pot veni în R. Moldova și începe afaceri, având suportul Președintelui.

Interviul a fost realizat de Simion Ciochină, DW-Chișinău