Iarna fără sporturi: Europa nu are unde schia | Europa | DW | 07.01.2023
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Iarna fără sporturi: Europa nu are unde schia

Revelionul 2023 a fost cel mai cald din istorie iar de Bobotează sunt 4 grade la Miercurea Ciuc și 14 la București. Munții Europei nu mai au zăpadă. Turismul montan se îndreaptă spre faliment.

Pârtie de schi din Austria pe 31.12.2022

Pistă de schi din Salzburger Land, Austria, pe 31.12.2022

Nu au fost imaginile de la Beijing nici primele, nici singurele dar, cumva, transmisiunile de la cel mai mare eveniment sportiv de iarnă au fost în măsură să releve cel mai bine dezastrul climatologic în care planeta se află. Și consecința imediată: sporturi hibernale fără zăpadă!

Drumeții în loc de schi

Pe an ce trece, pârtiile de schi din munții Europei devin tot mai înguste. Iar peisajul tot mai bizar: stratul subțire de zăpadă artificială, o fâșie albă care coboară chinuit pantele, este înconjurat de iarbă, nu de puține ori uscată, de noroi și pietriș. Nici măcar de zăpadă artificială nu se poate vorbi peste tot. Temperaturile de peste zece grade, tot mai frecvente până la înălțimi altădată înzăpezite tot anul, fac ineficient efortul tunurilor de zăpadă.

În sudul Germaniei, la Garmisch-Partenkirchen, multe dintre instalațiile de urcat schiorii nu au pornit niciodată în acest nou an. Potrivit portalului Skiresort, 464 din cele 1283 de teleschiuri ale Elveției sunt închise. În Austria au fost raportate în acest sezon peste zece decese provocate de devierile de la traseul îngust de zăpadă. Distracția la coborâre este înlocuită de un efort suplimentar de disciplină și concentrare, pentru a nu nimeri pe pietrișul din lateralele pârtiilor. Iar în Alpii francezi sau în Pirinei, localnicii relatează că turiștii au ales să facă drumeții pe traseele de vară uscate, deși își făcuseră rezervări pentru a schia.

În Austria nu este suficientă zăpadă

Nici la Hochficht, în Austria, nu a fost zăpadă suficientă

Un studiu realizat înainte de pandemie atrăgea atenția că peste o treime din cele 21 de localități care au găzduit până acum Jocuri Olimpice de iarnă nu ar mai putea-o face din cauză că le lipsește zăpada, adică tocmai iarna. Iar o analiză a Universității din Grenoble remarca faptul că 169 de stațiuni montane din Franța au falimentat, după 1950, din cauză că nu au putut oferi turiștilor principala atracție hibernală, zăpada.

Cald de revelion în toată Europa

În Marea Britanie și în Belgia au fost raportate temperaturi în zilele de sfârșit și început de an cum nu au mai fost înregistrate vreodată, cu 16,2 grade în parcul londonez St. James și 15,2 grade în cartierul Uccle din sudul Bruxellesului. În cantonul elvețian Jura, termometrele au arătat peste 20 de grade în 31 decembrie.

Vremuri grele pentru băutorii de bere din Belgia

Din ghețarii Alpilor, din Carintia sau Triglav până dincolo de Mont Blanc, au rămas, în anii din urmă, niște povârnișuri pline de pietre, șerpuind prin văi acolo unde în trecut se întindeau limbile de gheață. În anii următori, pe fondul evoluțiilor climatice, industria turismului din zonele montane își va pierde simțitor clientela. Or, aproape 90% din economia satelor alpine depinde de turismul de iarnă.

Austria se confruntă cu o lipsă a zăpezii

Lipsa zăpezii ameninţă grav prosperitatea oamenilor din satele de munte

Şi perspectivele nu sunt neapărat optimiste: la Davos, Institutul pentru Studiul Zăpezii și Avalanșelor prognozează că în următoarele decenii se vor bucura de zăpadă naturală doar stațiunile aflate la peste 2500 de metri altitudine. Situația începe deja să se deterioreze: la St. Moritz, la 1800 de metri altitudine, acum nici măcar zece ani, sezonul se deschidea la mijlocul lui octombrie și ținea până în mai; anul acesta s-a deschis la finalul lui noiembrie și se va închide cel mai probabil în aprilie.

Fără pârtii în Carpați

Și în România, prima zi a acestui an a fost cel mai cald 1 ianuarie din istoria măsurătorilor, cu o maximă de 20,6 grade la Curtea de Argeș. La 132 din cele 166 de stații ale rețelei naționale de meteorologie, temperaturile au fost cu două până la patru grade peste recordurile anterior înregistrate. În atari condiții, la Poiana Brașov, unde hotelurile aveau de obicei liste de așteptare iar șoselele care urcă spre stațiune erau blocate de afluxul de vizitatori, gradul de ocupare a fost de revelion de numai 80%.

O estimare realizată în România de platforma de cercetare Infoclima sugerează că până la sfârșitul acestui secol este foarte probabil ca Munții Carpați să rămână fără pârtii de schi. În ultimele decenii, numărul zilelor cu zăpadă s-a înjumătățit iar tendința se va accentua până la dispariția completă. De altfel, observațiile Universității Grenoble arată că toate stațiunile montane din Europa vor pierde, până în 2100, 70% din stratul actual de zăpadă.

Schimbările climatice: mai puțini contestatari, dar mai vocali

Până atunci, în iarna de a cărui mijloc ne apropiem, în România dar nu doar, tunurile nu au reușit să facă față, astfel că pârtiile au rămas închise, în primele zile ale acestui an, în majoritatea stațiunilor. Administratorii stațiunilor din Carpați speră ca răcirea prognozată pentru mijlocul lui ianuarie să aducă mai multe zile succesive cu temperaturi negative, pentru a permite deschiderea pârtiilor, chiar și cu zăpadă artificială.

România, Munţii Rodnei

Lipsa zăpezii se resimte şi în Munţii Rodnei

Viitorul, cum îl descriu climatologii, nu lasă însă loc de mult optimism. Temperaturile vor continua să crească iar atmosfera va fi din ce în ce mai uscată. „Nu recordul din acest an este adevăratul semn al schimbărilor climatice ci faptul că precedentele recorduri au ținut un singur an”, a explicat șeful departamentului meteo al televiziunii publice austriece ORF, Marcus Wadsak, citat de ziarul vienez Der Standard. În contextul evidențelor, când „schimbările climatice provocate de om sunt înțelese și clar dovedite științific”, cei ce le contestă devin tot mai puțini, adaugă meteorologul austriac, dar subliniază că „aceștia puțini rămași sunt tot mai vocali”.