Politica externă complementară a Bavariei

Implicarea premierului bavarez, în chestiuni de politică externă nu este nefirească. Şi premierii altor landuri federale efectuează vizite de lucru în străinătate şi discută cu liderii ţării-gazdă. De obicei este vorba de chestiuni tipice, cum ar fi stimularea investiţiilor şi parteneriate culturale. Dar promovarea unei agende proprii de politică externă "complementară" este ceva caracteristic pentru Bavaria şi are precedent.

Precursorul lui Seehofer, legendarul premier bavarez Franz-Josef Strauß, a făcut politică externă în anii 1970-1980 fără a avea mandat din partea parlamentului. El a întreţinut, de pildă, legături foarte strânse cu regimuri militare din Paraguay sau Chile, spre marea nemulţumire a altor partide. În 1983 a decis să ofere guvernului din RDG un credit de miliarde, deşi era un anticomunist convins.

În noiembrie 2015, secretarul general al Uniunii Creştin Sociale, Andreas Scheuer, a publicat în cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung, un articol intitulat "Politica externă a devenit iarăşi o chestiune existenţială". Pe scurt, responsabilul afirmă că prezentele crize reprezintă "cea mai mare cezură în politica externă, de la anul de graţie 1989". Iar Germania "nu străluceşte în acest domeniu". Politica porţilor deschise pentru refugiaţi, promovată de cancelara Angela Merkel, este o particularitate germană respinsă de vecinii săi. Iar guvernul german comite o gravă greşală când ceartă alte state fiindcă se opun "politicii lipsită de frontiere" a Berlinului. Scheuer recomanda de aceea revizuirea politicii germane. "A venit vremea ca politica noastră externă să rezolve aceste probleme, să asigure coeziunea Europei, paza frontierelor. Poziţia noastră trebuie să fie fermă", a subliniat responsabilul.

În decembrie, guvernul bavarez a iniţiat propria sa ofensivă diplomatică. Ministra economiei de la München s-a deplasat la Moscova. Seehofer a înfiinţat în capitala Bavariei un club de politică externă. Apoi a călătorit în Bulgaria. Punctul culminant a fost vizita lui Seehover şi a fostului premier bavarez, Edmund Stoiber, la Moscova, pentru o întrevedere cu preşedintele Vladimir Putin.

Vineri, Seehofer s-a întâlnit cu premierul ungar Viktor Orban. Ulterior, el se va deplasa la Kiev, urmând să efectueze o nouă viziă la Moscova în decursul acestui an. "Ne întărim strategia pentru Europa de Est", a declarat recent Seehofer, în cadrul unui intereviu oferit săptămânalului "Der Spiegel". Liderul bavarez întreţine de ani buni relaţii excelente cu Rusia şi Ugaria, fiind prieten cu Putin şi Orban.

Politica externă a lui Seehofer are o direcţie geografică certă. Varşovia, Budapesta şi München critică politica pentru refugiaţi a Angelei Merkel. Seehofer vrea să impună un plafon maxim pentru numărul de refugiaţi fiindcă nu crede în "soluţia europeană", propusă de Merkel. Cei mai mulţi refugiaţi care sosesc în Germania sosesc în Bavaria. Iar bavarezii se simt tot mai depăşiţi de situaţie în ultimele luni şi săptămâni.

Până în prezent, Seehofer nu a reuşit să o determine pe Merkel să-şi revizuiască politica faţă de refugiaţi. Nu a reuşit nici s-o determine să relaxeze sancţiunile instituite împotriva Rusiei, de pe urma cărora economia bavareză suferă în mod special. Ofensiva lui Seehofer nu a dat deci roade până în prezent.

Dar Seehofer poate repurta un succes în altă parte. Este vorba de majoritatea absolută pentru formaţiunea sa CSU. Adică de posibilitatea de a guverna singur, fără partener de coaliţie. În Bavaria vor avea loc alegeri regionale în 2018.