Heiko Maas devine şeful diplomaţiei germane

"Sunt preocupat de dreptate. Pentru ea lupt întreaga mea viaţă politică. Pentru ea mă implic." Astfel se caracterizează pe pagina sa de internet noul ministru german de Externe, Heiko Maas. Acest portret se potrivea perfect cu funcţia de ministru al Justiţiei. Dar social-democratul renunţă la acest post, după mai bine de patru ani, pentru a deveni şef al diplomaţiei germane. Dar el nu trebuie să-şi modifice poziţia fundamental, doar va trebui să fie mai reţinut. Fiindcă în noua sa funcţie orice cuvânt greşit poate avea consecinţe mult mai grave decât în alte domenii politice.

Sigur că Maas nu este un politician care să spună lucruri necugetate, dar este încrezător în forţele proprii şi îi place să-şi spună părerea. Mai ales populiştii de dreapta din cadrul AfD îi iau asta în nume de rău, la fel şi mişcarea islamofobă Pegida. Disputa dintre Maas şi dreapta a fost provocată de o lege de control al internetului, iniţiată de politicianul social-democrat. Prin noua lege, administratorii unor reţele de socializare cum ar fi Facebook şi Twitter pot fi traşi la răspundere dacă pe platformele lor apar texte cu conţinut penal. În cazul în care apar dubii, administratorii trebuie să şteargă acele postări.

În ochii dreptei este "trădător de patrie"

Şi organizaţii ale ziariştilor, cum ar fi "Reporteri fără Frontiere", resping această lege de control al internetului, fiindcă văd în ea o primejdie pentru libertatea presei şi a opiniei. Dar Maas nu este atacat şi ameninţat decât de oameni de dreapta. Totuşi, politicianul în vârstă de 51 de ani nu se lasă intimidat. Dimpotrivă. Cu puţin înaintea intrării în vigoare a legii controversate, el a publicat o carte, intitulată "Să ne ridicăm în loc să ne facem că nu vedem - o strategie împotriva dreptei". În volum, juristul descrie experienţele sale cu comentarii pline de ură şi cu opozanţii predispuşi la violenţă ai politicii sale.

Sub impresia unor acuzaţii adesea lipsite de obiect ("legea cenzurii") şi injurii ("trădător al poporului"), Maas consideră ameninţată coeziunea socială. "Aici se încheie cultura dezbaterii în democraţia noastră". Această îngrijorare nu va dispărea odată cu schimbarea funcţiei. Dimpotrivă, se aşteaptă ca el s-o rostească şi la nivel internaţional. Fiindcă, în afara Germaniei, populiştii nu doar că sunt reprezentaţi în Parlament, dar în unele ţări sunt chiar la putere. În plus, Maas trebuie să se aştepte oricând la declaraţii dure din partea Ankarei, de exemplu.

Responsabili turci acuză periodic guvernul german că foloseşte "metode naziste". Dacă se va ajunge din nou la o criză, indiferent din vina cui, Maas va trebui să se abţină să reacţioneze via Twitter.  Se ştie că el şi colaboratorii săi folosesc această platformă. Dovadă stau mai bine de 4000 de mesaje, care au mai bine de 250.000 de cititori. Aceştia ştiu că politicianul îşi exprimă convingerile deschis. De exemplu: "Numărul mare de atacuri asupra refugiaţilor este o ruşine pentru ţara noastră."

Lumea trebuie să se obişnuiască cu un ministru german de Externe care priveşte rezolvarea problemelor sociale ca pe o confruntare sportivă. Nu se ştie dacă va mai avea timp călătorind în jurul globului pentru a alerga, a înota şi a se plimba cu bicicleta. Deja pe vremea când a fost ministru al Justiţiei a avut nevoie de multă disciplină pentru a-şi armoniza obligaţiile de serviciu cu viaţa personală şi cu hobby-urile sale. O cezură în viaţa sa a existat în 2016, când s-a despărţit de soţia sa, împreună cu care are doi fii. De atunci are o relaţie cu actriţa Natalia Wörner.

Ziarele mai comentează din când în când pe marginea slăbiciunii lui Maas pentru hainele scumpe. Mama sa a fost croitoreasă iar tatăl său militar de carieră. Poate că astfel se explică preferinţa sa pentru afirmaţii clare şi stilul de a se îmbrăca. Unul care a ştiut de timpuriu să aprecieze aceste calităţi a fost Oscar Lafontaine. Acest fost preşedinte al formaţiunii laburiste SPD, care a migrat între timp la formaţiunea Die Linke (Stânga), l-a făcut pe Maas, pe când era premier al landulului Saar, secretar de stat în 1996. 12 ani mai târziu a fost promovat ministru federal al Mediului.

În Saarland a suferit trei înfrângeri

Rapida promovare a lui Maas în politica de vârf a fost urmată rapid de prima înfrângere. În 1999 SPD a pierdut alegerile din Saarland iar Maas şi-a pierdut funcţia. Dar ca lider al opoziţiei a putut să se facă mai cunoscut şi să-şi cultive talentul politic. La începutul noului mileniu a fost ales în prezidiul organizaţiei centrale a SPD. Dar, concomitent cu ascensiunea sa în partid, a mai pierdut alte două alegeri regionale în Saarland, atât în 2004, cât şi în 2009. Şi la alegerile anticipate din 2012 Maas a fost înfrânt. Cu toate acestea, a devenit în noua coaliţie conservator-laburistă ministru regional al Economiei şi vicepremier.

Şefa sa era pe atunci Annegret Kramp-Karrenbauer, care a fost aleasă la finele lunii februarie secretar general al CDU, principala formaţiune de guvernământ, şi care, astfel, s-a mutat la Berlin. În capitala Germaniei trăieşte şi Maas din 2013, când a fost numit ministru al Justiţiei. El este evident unul din puţinii politicieni care reuşesc să se prezinte ca nişte învingători în ciuda numeroaselor înfrângeri pe care le-au înregistrat

Autor: Marcel Fürstenau/ia