1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Haos în sectorul bancar

Vitalie Călugăreanu, DW-Chișinău1 februarie 2016

România și Banca Mondială atenționează Republica Moldova că „robinetul” prin care s-a scurs miliardul de dolari din sistemul bancar, la sfârșitul anului 2014, nu a fost închis.

https://p.dw.com/p/1HmvK
Imagine: DW/S. Ciochina

Premierul român Dacian Cioloş i-a trimis sâmbătă omologului său moldovean, Pavel Filip, lista reformelor pe care Chişinăul trebuie să le efectueze „în termenul cel mai scurt” pentru a beneficia de prima tranșă a împrumutului românesc de 150 de milioane de euro. Este vorba de 7 condiții, iar câteva dintre acestea se referă la necesitatea înlăturării vulnerabilităţilor din sistemul bancar, fixarea unui calendar legislativ de corectare a acestora, cu accent pe consolidarea prerogativelor de reglementare ale Băncii Naţionale, asigurarea transparenţei acţionariatului şi tranzacţiilor din sistemul bancar, contracararea spălării banilor şi a transferurilor prin circuite nereglementate.

Banca Mondială: „Furtul ar putea depăși 1 miliard”

Cu o zi înainte, reprezentantul Băncii Mondiale în Republica Moldova, Alex Kremer, a atenționat autoritățile moldovene în legătură cu nefinalizarea auditului la cele trei bănci implicate în „jaful secolului” („Banca de Economii”, „Banca Socială” și „Unibanc”) și nu exclude că, în realitate, furtul ar putea depăși un miliard de dolari. „Dacă se va dovedi că s-au furat mai mulți bani din bănci, este posibil ca cei 3 milioane de moldoveni exasperați să dea în clocot”, scrie „The Economist”.

După descoperirea fraudei, cele trei bănci au primit un credit de urgență din partea Băncii Naționale a Moldovei, cu garanția Guvernului, în valoare de 9,4 miliarde de lei moldovenești (aproximativ 700 milioane de dolari) pentru a evita falimentul. Creditul trebuia rambursat la 27 martie 2015, dar acest lucru nu s-a întâmplat. La nivel neoficial se vorbește despre transformarea acestui credit în datorie internă, ceea ce înseamnă punerea lui pe spatele poporului.

Alte trei bănci sunt în pericol

Mai grav, ex-ministrul moldovean al Finanțelor, Veaceslav Negruță, a tras, sâmbătă, un nou semnal de alarmă. El a menționat în cadrul unei emisiuni că, din cauza breșelor legislative care au permis scurgerea miliardului în 2014, alte trei bănci moldovenești, aflate sub supravegherea Băncii Naționale, au început să aibă probleme cu creditele neperformante. (Credit neperformant este un împrumut obișnuit care poate fi sau deja este trecut de către bănci la „pierderi”. În Republica Moldova băncile comerciale clasifică creditele drept neperformante atunci când ratele de plată a acestui credit înregistrează restanțe de 90 de zile sau mai mult).

Veaceslav Negruță
Veaceslav NegruțăImagine: DW/S. Ciochina

Se încearcă monopolizarea sectorului bancar

Potrivit lui Negruța, în discuţie sunt „Moldinconbank”, „Victoribank” şi „Moldova Agroindbank”. „Este vorba de lipsă de transparenţă în acţionariat şi aceleaşi credite neperformante, care sunt mult mai alarmante decât portofoliul de credite proaste din 2013, constatat la primele trei bănci”, a menționat fostul ministru. El a adăugat că momentan, în Moldova se duce o luptă pentru crearea unui monopol: „Se dă o luptă puternică pentru a crea în Republica Moldova un sistem bancar constituit din două bănci, dintre care una să fie BNM, iar cealaltă să fie un centru analitic care să ia decizii vis-a-vis de businessul din sectorul bancar şi să fie reprezentată prin mai multe bănci cu diferite denumiri. Deci, se încearcă luarea sub control a întregului sistem bancar al țării. Este o tentativă de a monopoliza sistemul bancar”, a reiterat Veaceslav Negruţa.

Drăguțanu, ținta unui atac cu grenadă

O grenadă a explodat noaptea trecută la balconul casei guvernatorului demisionar al BNM, Dorin Drăguțanu. Informația a fost confirmată de șeful interimar al Inspectoratului General de Poliție, Gheorghe Cavcaliuc. Din cauza deflagrației, s-au spart geamurile locuinței. În momentul deflagrației, în casă se aflau Dorin Drăguțanu, soția sa și cei doi copii ai lor. Nimeni nu a avut de suferit. Procuratura Generală a anunțat despre pornirea unui dosar penal „pentru săvârșirea unui act terorist”. Unii bloggeri, apropiați de cercurile puterii de la Chișinău, scriu, cu referire la surse din cadrul MAI, că șeful BNM ar fi declarat oamenilor legii că deflagrația ar avea legătură cu controalele inițiate la unele bănci. De menționat că cel puțin una din cele trei bănci menționate de ex-ministrul Finanțelor, Veaceslav Negruța, este controlată de un controversat om de afaceri stabilit în Rusia, care anterior a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Reacția rapidă a FMI a luat prin surprindere noul Guvern

Deși Chișinăul nu a îndeplinit până acum nici o condiție impusă de donatorii străini pentru deblocarea creditării, noul Guvern a invitat misiunea de evaluare a FMI chiar în prima săptămână după învestire. Culmea, nu a fost identificat nici măcar un nou guvernator pentru BNM, după ce Dorin Drăguțanu și-a dat demisia exact în momentul în care precedenta misiune a FMI se pornise deja spre Chișinău, pentru a negocia un nou memorandum de împrumut. Surprinzător, FMI a acceptat aproape imediat invitația de a veni la Chișinău. Misiunea este aşteptată să revină în Republica Moldova chiar „în zilele următoare”, a anunțat vicepremierul moldovean, Octavian Calmîc: „La primă etapă va fi o evaluare a situaţiei de facto. Vom stabili diagnoze pe toate componentele care, de regulă, sunt în atenția FMI”, a precizat Calmîc.

Din cauza mimării reformelor și creșterii corupției, Moldova nu mai are un acord cu FMI din toamna anului 2013. Din același motiv și BM, și UE, și SUA au „înghețat” sprijinul bugetar pentru Moldova. În consecință, bugetul a secat, iar autoritățile au anunțat, înaintea vizitei premierului Filip la București, că peste o lună nu vor mai fi bani pentru achitarea salariilor și pensiilor. După ce România a condiționat, însă, oferirea banilor, ministrul Finanțelor de la Chișinău a asigurat duminică cetățenii că „acumulările la buget permit achitarea salariilor și pensiilor, dar, în rest, nu va fi procurat nici un pix, nici un calculator și nici un fotoliu”.

Partenerii externi vor o Moldovă stabilă cu justiție independentă

Fostul reprezentant special al UE la Chișinău, Kalman Mizsei, a menționat într-un recent interviu acordat postului de radio „Europa liberă” că „reformele, care sunt atât de necesare Moldovei, trebuie să aibă drept rezultat o justiție independentă, un procuror general apolitic și forțe de menținere a ordinii publice care nu servesc anumitor persoane”. Iar fostul președinte al Comisiei Europene, José Manuel Barroso, susține că Moldova „are imperios nevoie de stabilitate pentru a finaliza reformele și pentru a-și defini viitorul alături de Europa”. „Doresc să mulțumesc României pentru tot ce a făcut pentru Moldova. Îmi amintesc că de fiecare dată când are loc o discuție despre Moldova, România este prima care încearcă să acorde susținere”, a remarcat Barroso.

Se fură în continuare „ca-n codru”, iar povara fiscală devine „draconică”

Pe de altă parte, jurnaliștii de investigație de la Chișinău deconspiră practic în fiecare zi scheme noi de delapidare a banilor publici, iar economiștii au constatat „elemente disperate” în politica bugetar-fiscală pentru 2016-2018, menite să adune bani la buget cu orice preț. De exemplu: administratorii firmelor care nu-și vor plăti la timp impozitele vor primi interdicție de a părăsi țara, iar persoanele fizice care nu vor lua bonul fiscal şi nu-l vor păstra până la ieşirea din spaţiile comerciale riscă amenzi de până la 60 de lei (aproximativ 3 euro). Culmea, în 2016, în Moldova, vor plăti impozite și morții. Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, „dacă după decesul unei persoane, proprietățile lui continuă să genereze venituri, iar succesorul încă nu a intrat în drepturi, aceste venituri urmează a fi impozitate”. O altă prevedere îi obligă pe proprietarii de bunuri imobiliare să-și reevalueze, odată la trei ani, imobilele, iar ignorarea acestei prevederi atrage o amendă de 100 000 de lei moldovenești (echivalentul a 4.700 de euro). În plus, cota impozitului pentru bunul imobiliar respectiv va fi majorată de 3 ori. Mai mult, în toate cazurile, reevaluarea imobilelor urmează să se facă „din contul proprietarilor prin intermediul evaluatorilor autorizați”. De asemenea, apare așa-numitul „impozit pe mașină” – care urmează a fi plătit autorității publice locale unde este înregistrat autovehicolul.