Hans-Gert Pöttering la Bucureşti

Preşedintele Parlamentului European a caracterizat alegerile din 25 noiembrie ca un moment culminant al procesului de aderare şi ca atare a formulat repetate îndemnuri pentru ca românii să devină conştienţi de importanţa acestor alegeri. El a insistat foarte mult de-a lungul întregului său discurs pe tema identităţii comune europene. Hans-Gert Pöttering a parafrazat în mod neaşteptat imnul lui Andrei Mureşanu, “Un răsunet”, găsind că refrenul “Deşteaptă-te române” poate fi interpretat ca “o deşteptare la democraţie”, iar un alt imn extrem de familiar românilor, “Hora Unirii” ar putea fi în opinia sa şi un apel la unitate europeană. Ideea generală a fost desigur aceea că valorile naţionale nu trebuie să fie abandonate odată cu integrarea europeană, ci păstrate şi convertite la valori europene mai cuprinzătoare. Europa nu trebuie să-şi uite rădăcinile, a mai sus el, şi trebuie să ştie să facă din spaţiul comun un veritabil “acasă”.

Hans-Gert Pöttering s-a referit apoi la aspectele problematice ale relaţiei Bucureşti-Bruxelles. În primul rînd a vorbit despre corupţie spunînd că: “corupţia nu este tolerabilă nicăieri în UE nici la nivel înalt, nici la nivel scăzut”. El a admis că "România a arătat bunăvoinţă pentru a-şi îndeplini angajamentele” Dar a continuat spunînd că “Mai trebuie făcuţi paşi importanţi în justiţie pentru a consolida statul de drept”.

Ulterior s-a referit la problematica agriculturii, deplîngînd situaţia actuală care ar putea atrage o penalizare pentru România. “Vă rog să faceţi tot ce vă stă în putere ca situaţia să se îmbunătăţească în 2008 şi să beneficiaţi de avantajele pe care le oferă calitatea de membru al României la UE.”

Hans Gert Pöttering a introdus apoi tema minorităţilor făcînd referire la vizita pe care încă din această seară o începe la Sibiu. “Această regiune, a spus el referindu-se la Transilvania, este o reprezentare foarte bună a bogăţiei culturale şi a bogăţiei de popoare pe care o oferă Uniunea Europeană”. “O provocare foarte mare, a continuat el, o reprezintă integrarea tuturor minorităţilor etnice şi religioase. Acest lucru este valabil atît în România cît şi în întreaga Uniune Europeană. De exemplu trebuie să facem efoerturi pentru a integra mai bine minoritatea romă în Uniunea Europeană”.

În linii generale, Preşedintele Parlamentului European şi-a conceput discursul ca pe un apel adresat românilor de a conştientiza şi integra tematica europeană, cum ar fi preocupările provocate de fenomenul încălzirii globale, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, energiile nepoluante şi aşa mai departe. Printre rînduri, cu aluzie la preocupările Preşedintelui Traian Băsescu, el a părut marţi la Bucureşti să dea asigurări că UE va găsi resurse de solidaritate în cazul unor crize energetice care ar afecta vreunul dintre state.