Günter Verheugen avertizează asupra Europei cu două clase  

Deutsche Welle: În urmă cu 15 ani, zece state au aderat la Uniunea Europeană. Această mare extindere a UE vi se datorează în mare parte și dumneavoastră, domnule Verheugen. Ce spuneți despre starea actuală a UE?  

Günter Verheugen*: Extinderea din 2004 și 2007 este unul dintre cele mai mari succese din istoria integrării europene. Nu știu dacă ar reuși din nou, în condițiile de astăzi. În retrospectivă, pare aproape ca un miracol pe care l-am înfăptuit atunci. Extinderea a fost posibilă deoarece popoarele însele - polonezii, cehii, ungurii și alții - aveau voința absolută de a-și asigura un viitor în comunitatea statelor europene. Faptul că Uniunea Europeană este în criză astăzi nu are nimic de-a face cu extinderea. Așa-numitele noi state membre nu au fost responsabile pentru criza constituțională, financiară și economică. Nu au împiedicat în niciun fel dezvoltarea UE. Sunt mai degrabă victime ale evoluțiilor. Este sarcina noastră comună de a iniția reforme care ne permit să îndeplinim promisiunile făcute oamenilor o dată cu extinderea UE.

Acum 5 ani ați declarat că state, ca de pildă Polonia, v-au îndeplinit așteptările. Probabil că astăzi nu veți mai repeta această declarație...  

Dacă mă refer la condițiile de trai ale oamenilor din Polonia, atunci da. Însă actualul guvern polonez a optat pentru o cale prin care interesele naționale - sau ceea ce consideră el că ar fi aceste interese - sunt puse înaintea destinului comun al popoarelor UE. Obiectivele pur interne au prioritate absolută pentru acest guvern. De asemenea, are o poziție critică față de multe aspecte ale integrării europene, și nu e singurul guvern cu o asemenea poziție. Dar indiferent dacă ne place sau nu, avem de-a face cu un guvern ales democratic. Circumstanțele se pot schimba din nou. Cred că este în interesul Poloniei să joace un rol activ, chiar și de lider în cadrul UE. Aceasta ar corespunde importanței politice și chiar economice și mai ales experienței istorice a țării.

E valabil și pentru Ungaria sau România, care, de asemenea, au probleme cu supremația legii și statul de drept?  

E valabil pentru toți. Am un ochi critic asupra evenimentelor din mai multe țări, dar trebuie să subliniez că nu putem măsura după standarde diferite. Când vorbim despre partidele și mișcările euro-sceptice, critice sau chiar anti-europene din Europa Centrală și de Est, nu trebuie să uităm că acest fenomen există în altă parte de mult mai mult timp. Când mă uit la situația din Franța, Italia, Austria sau Olanda, chiar nu înțeleg de ce discuția se concentrează asupra a ceea ce nu merge bine în Europa Centrală și de Est. Democrația are nevoie de timp pentru a se dezvolta în întregime. Și chiar și atunci este constant expusă riscurilor.

Noi germanii ar trebui să știm că Germania a fost prima țară care a beneficiat din punct de vedere politic, economic și cultural de ideea unităţii europene și asta doar la câțiva ani după eliberarea de fascism...

Cât de mult ar trebui să intervină acum UE în cazul Poloniei, Ungariei sau României?  

Recomand reținere din partea UE. Am încredere, mai ales în cazul Poloniei, în dragostea pentru libertate a polonezilor, în caracterul democratic al țării. Polonezii își vor rezolva singuri problemele...

Există senzația că UE trebuie să facă față unei crize după alta. Încă din 2005, aprofundarea UE a eșuat. Este posibilă adâncirea numai în modelul cu două viteze?  

Trebuie să vedem ce înseamnă exact acest model. De fapt, acum nu e vorba despre două viteze, pentru că le avem de mult: Schengen, moneda euro, etc. Promotorii visează o integrare europeană în două grupuri, unul central și un grup la periferie: așa-numitul nucleu cu Germania, Franța, Olanda și țările nordice, deci statele cele mai bogate. Iar celelalte sunt cele rămase în urmă. Aceasta ar fi o UE împărțită în clasa întâi și clasa a doua - lucru complet incompatibil cu ideea integrării europene.  

Cum se va schimba UE în următorii cinci ani?  

Nu știu asta. Evoluțiile sunt atât de rapide și există mulți factori necunoscuți. Nu știm ce se va întâmpla cu Brexit, nu cunoaștem rezultatul alegerilor europene. Știm doar că vom avea un bloc euro-critic destul de mare. Nu știm cum se vor acorda funcțiile de conducere. Deci nu pot face o astfel de predicție.

Există riscul ca procesul de pierdere a importanței și de dizolvare a coeziunii UE să continue. Dar există și șansa ca semnele să fie recunoscute, în sfârșit, și să se acorde o atenție deosebită identificării cauzelor fundamentale ale slăbiciunii actuale a UE. O analiză autocritică aprofundată ar fi primul pas. Apoi, în cadrul tratatului existent, ar trebui să urmeze o etapă pragmatică de rezolvare a problemelor și, în acest fel, să se formeze din nou majorități pro-integrare în statele membre. Asta mi-aș dori foarte mult.

* Günter Verheugen a fost comisar pentru extinderea UE în Comisia condusă de Romano Prodi (1999-2004). În 2004 a fost desemnat vicepreședinte al Comisiei Europene în mandatul Comisiei Barroso, primind portofoliul de comisar pentru industrie și întreprinderi.