Guvernul Erdogan își întârește controlul asupra Justiției

O Justiție cu nasul spart și degetele rupte. Cam așa arată reforma legiferată în cursul weekendului în Parlamentul de la Ankara. Subiectul central a fost Consiliul Suprem al Judecătorilor și Procurorilor, instanța menită să asigure controale independente în afacerile interne ale Justiției și însărcinată cu numirea sau promovarea magistraților și anchetatorilor publici. Reforma asigură o libertate suplimentară de ingerință a Ministerului Justiției - și, deci, a politicului - în afacerile Consiliului Suprem.

Partidul conservator-islamic AKP, al premierului Recep Tayyip Erdogan, a introdus încă din ianuarie un proiect de lege prin care deschidea calea interferenței Executivului în procesul de numire a judecătorilor și procurorilor. Nu doar opoziția parlamentară ci și strada a contestat intenția puterii de la Ankara. Temerile exprimate, cum că Erdogan ar urmări să își apropie controlul aparatului justiției au fost împărtășite și de reprezentanții Uniunii Europene. Chiar și președintele turc Abdullah Gül, perceput ca fiind vechiul tovarăș politic al premierului Erdogan, a atras atenția cu privire la riscul încălcării principiului separării puterilor în stat. La cea mai recentă vizită efectuată la Bruxelles, primul ministru al Turciei a promis să nu se atingă de principiile statului de drept. Proiectul propus atunci a suferit între timp anumite modificări. Dar lasă oamenilor puterii suficient spațiu de manevră.

Modificările legale survin pe fundalul scandalului de corupție declanșat în decembrie în jurul Guvernului Erdogan. Se vorbește despre mituire, afaceri ilegale cu aur cu Iranul și construcții ilegale. Au fost operate câteva zeci de arestări - politicieni de rang înalt, influenți oameni de afaceri și chiar fiii unor miniștri. Erdogan a replicat cu o operațiune de „purificare” a aparatului justiției, demițând după bunul plac judecători, procurori și polițiști - sub acuzația funcționării unui „stat paralel” condus de predicatorul islamist Fethullah Gülen, rezident în Statele Unite. Opoziția de la Ankara nu crede însă în conspirația Gülen susținută de aparatul justiției: "Avem de a face cu o veritabilă lovitură de stat a Executivului contra Justiției”, a declarat parlamentarul CHP Ali Ozgunduz, citat de cotidianul Hürriyet. Oricum, crede politicianul citat, după șirul de destituiri și concedieri, nici nu mai contează dacă modificările adoptate de Parlament intră sau nu în vigoare.

Poziția de putere pe care o reprezintă Consiliul Suprem al Judecătorilor și Procurorilor deschide calea către instrumentele legale de supraveghere, cum ar fi colectarea de date sau supravegherea telefoanelor, explică expertul în științe juridice Lami Bertan Tokuzlu. Regimul Erdogan crede că mișcarea Gülen și acoliții acesteia din sistem pun la cale o revoltă. "E clar că asistăm la un meci pentru controlul puterii”, este de părere Tokuzlu. În opinia cercetătorului turc, reforma din 2010 conferise Consiliului o independență lărgită și o autonomie semnificativă în raport cu tentația Ministerului Justiției de a interveni - o stare de fapt pe care Guvernul islamist nu o percepe ca fiind un pas înainte în funcționarea statului de drept. Cu atât mai puțin după declanșarea scandaului de corupție și apropierea justiției de suspecții din anturajul puterii.

Modificările operate îi permit ministrului Justiției să controleze derularea acțiunii în instanță. Trei dintre membrii Consiliului sunt numiți de ministru - iar aceștia preiau anchetele și raportează fiecare pas întreprins în derularea lor. Un alt instrument adus la dispoziția puterii politice este Academia de Justiție: ministrul numește trei dintre membrii corpului electorilor președintelui.

Din momentul intrării în vigoare a legii urmează să fie disponibilizați actualii membri ai Consiliului Suprem al Judecătorilor și Procurorilor, locul lor fiind luat de personaje cu care Guvernul va putea colabora mult mai eficient, susține, într-o discuție cu DW, expertul în științele dreptului Lami Bertan Tokuzlu. „Simbolul independenței Justiției era tocmai acest Consiliu Suprem. De vreme ce acesta a ajuns la cheremul ministrului Justiției, nu se mai poate vorbi despre independență”, conchide Tokuzlu.