Guvernul în criză de persuasiune

Impunerea sistemului forfetar şi practic abandonarea cotei unice a creat o nemulţumire fără precedent în mediile de afaceri din România, care protestează pe toate căile şi imaginează toate formele de opoziţie posibile. Primul ministru şi mai ales ministrul său de finanţe, Gheorghe Pogea, sînt ţinta unor critici dintre cele mai aspre, unii prevestind chiar demiterea iminentă a acestuia din urmă.

Pe de altă parte, sindicatele din şcoli au organizat o consultare amplă privind formele de protest pe care ar putea să le adopte împotriva recentei rectificări bugetare, care îngheaţă salariile pe întregul an 2009. Sindicatele şcolare au cumulat şi dezamăgirea că legea de mărire a salariilor de anul trecut nu a mai fost aplicată. Relaţiile privilegiate pe care le-au întreţinut cu ministrul Educaţiei Ecaterina Andronescu par să fie grav compromise.

În fine, Guvernul, în acelaşi context al aranjamentului cu FMI, pregăteşte o lege a salarizării uniforme în sistemul public, care va avea ca urmare şi diminuarea salariilor celor care au fost pînă acum privilegiaţi.

Mediul privat şi cel public sînt deopotrivă afectate de măsurile Guvernului, aşa încît primul ministru şi-a pierdut toţi aliaţii posibili. Sondajele de opinie arată că primul ministru Emil Boc a pierdut în topul încrederii de la începutul anului aproape 20 de puncte. « Să guvernezi în vremuri de criză cu ochii la sondaje ar fi un dezastru », a comentat el plin de curaj.

Totuşi primul ministru a simţit nevoia unei forme de persuasiune, a unei compensaţii morale pe care să o ofere publicului tot mai nemulţumit. De aceea a relansat ideea cu care defilase şi în campania electorală de anul trecut, aceea a eliminării pensiilor speciale pentru membrii Parlamentului. Recent mai mulţi parlamentari vîrstnici printre care şi Ion Iliescu au solicitat această pensie (care poate fi cumulată şi cu indemnizaţia de deputat sau senator) şi care se ridică pînă la 80% din indemnizaţia obţinută în ultimul an de activitate.

Emil Boc a cerut apăsat Parlamentului să refuze categoric aceste solicitări, ca să se arate opiniei publice că demnitarii sînt primii care „strîng cureaua”, dar gestul său riscă să rămînă o simplă retorică. Cîtă vreme există o lege în vigoare nimeni nu poate refuza punerea ei în aplicare.

Primul ministru a solicitat de asemenea Parlamentului să modifice legea pensiilor speciale, dar se pare că dezbaterile s-au împotmolit într-un mod misterios.

În aceste condiţii în care demnitarii nu par deloc dispuşi să dea exemple de austeritate, Guvernul riscă să rămînă fără argumente.

Autor: Horaţiu Pepine

Editor: Medana Weident